6 luni de foc pentru imobiliarele românești: ce a fost și ce urmează?

Anul a început cu multe semne de întrebare pentru piața imobiliară, având în vedere fragila revenire post-pandemică, tensiunile din jur reflectate în economie, cât și lipsa ofertei pe anumite segmente de piață. Cele 6 luni care au trecut nu au fost atât de rele pe cât se așteptau clienții și jucătorii pieței – iar ceea ce urmează are premisele să înscrie toate segmentele acesteia pe traiectoria „mai aproape de Vest”, atât prin prisma investițiilor atrase, cât și a prețurilor.

Piața rezidențială: paradoxul locuințelor scumpe, dar accesibile în același timp pentru unele categorii de clienți

De la un ritm de scădere de 12% a numărului de tranzacții imobiliare individuale în ultimul an, declinul ajunsese la 31% în primele trei luni din 2023 – totuși, încă de pe atunci, reprezentanții pieței vorbeau în cadrul primelor ediții ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro mai degrabă despre o normalizare a pieței rezidențiale, decât despre o criză. Din punctul de vedere al lui Adrian Stoichină, COO al Prima Development Group, motivele pentru care au scăzut vânzările în general în proiectele rezidențiale din România, dar mai ales din București, țin de eligibilitatea clienților pentru credite ipotecare, din cauza creșterii nivelului de dobândă: pentru clienții din zonele de mass market, rata bancară a ajuns să însemne o proporție destul de mare din venitul pe care ei îl au lunar. Totuși, el observă că astfel de scăderi sunt normale în piața imobiliară: „Este normal ca în ciclurile acestea economice să apară perioadele acestea de incertitudine sau de scăderi în care clienții din piață așteaptă. Ce vedem noi acum pe termen scurt, adică uitându-ne strict la orizontul acesta de unu-doi ani, este că volumul de vânzări este ceva mai mic, dacă ne uităm pe un ciclu de zece ani, volumul de vânzări rămâne cumva constant. Ce e foarte important astăzi în schimb cred că este stabilitatea pieței, că nu avem dezvoltatori în dificultate, de pildă“. În pofida scăderii numărului de tranzacții din piața rezidențială din prima parte a anului, Cătălin Priscorniță, CEO și fondator al rețelei de agenții imobiliare Blitz, este de părere că nu asistăm la o prăbușire a pieței, motiv pentru care  scăderile de prețuri ar putea ajunge la maximum 10%-15% până la finalul anului. Pe de altă parte, Cosmin Savu-Cristescu, managing directorul Redport Capital, spunea că ei se poziționează contra opiniei generale, care indică o tendință de scădere: „Prețul nu are de ce să scadă pentru că prețurile actuale nu sunt decât o reflecție a pieței construcțiilor, atât a materialelor de construcții, cât și a lucrărilor de construcții în general, prin urmare, atâta vreme cât prețul de edificare nu ne permite să coborâm prețul de vânzare, nici nu putem să facem acest lucru și atunci așteptarea noastră este ca prețurile nu doar să nu coboare, dar pe măsură ce piața materialelor de construcții și piața manoperei vor continuă să crească într-un ritm al lor propriu, este foarte probabil ca și prețurile locuințelor să mai crească, cel puțin pe segmentul nostru.“ Admite însă că pe fondul pe fondul inflației și al creșterii dobânzilor la creditele ipotecare, pe alte segmente din piața rezidențială, cu prețuri mai scăzute, este posibil să existe volume mai scăzute de tranzacționare și poate politici comerciale mai agresive din partea dezvoltatorilor în sensul aplicării unor discounturi care să recupereze eventual un volum mai mai scăzut de tranzacții. Lentoarea în materie de tranzacții pare că nu se observă pe nișa imobiliarelor premium sau de lux. Potrivit Nicoletei Manea, CEO și CEO al ANG Luxury Estates, în zona Floreasca, una dintre cele mai frumoase zone ale Capitalei, prețurile pornesc de la 5.000 de euro/metru pătrat construit și cresc în funcție de etaj și de vedere. În zonele Dorobanți, Primăverii prețurile se plasează în jurul a 6.000 – 7.000 de euro/metrul pătrat. „Cel mai scump imobil pe care îl avem în momentul de față costă 9 milioane de euro și este un apartament cu terasă pe Kiseleff – acolo deja prețurile sunt de peste 10.000 de euro/metru pătrat.“ Zone de interes pentru proprietățile de lux sunt însă și Herăstrău, OMV Pipera, Fabrica de Glucoză: „Am mare încredere că acolo va fi un pol foarte bun de investiții – acum prețurile de acolo sunt în jur de 3.000 de euro/metru pătrat construit“. De ce nu există mai multe astfel de proprietăți? Din cauza lipsei ofertei – „Unul dintre motivele principale ține de viziunea dezvoltatorilor, care, din punctul meu de vedere, s-a conturat în această direcție tot acum trei ani, când am început noi să vindem genul ăsta de proprietăți“.

În ceea ce privește creditarea, aceasta a înregistrat o scădere de aproximativ 25%, având în vedere datele de la Banca Națională citate de Anca Bidian, fondatoare și CEO al brokerului de credite Kiwi Finance, care includ însă și refinanțările, nu doar creditele ipotecare noi: „Vom vedea până la sfârșitul anului de unde provine această scădere în creditare pe creditele ipotecare; din plaja clienților cu venituri mici până la medii, care probabil că nu s-au mai calificat la sumele necesare“. Pe de altă parte însă, Anca Bidian a mai menționat că, în orașele mari, sumele necesare cumpărării unei locuințe pentru clienții cu venituri mici oricum nu mai erau suficiente, nici în alte condiții de piață. „Prețurile caselor sunt la un nivel unde veniturile mici până în medii se califică mai greu, iar asta este cumva o normalitate – trebuie să nu uităm că atunci când îți cumperi o casă trebuie să ai confortul că poți să o achiți.“ În ceea ce privește accesibilitatea locuințelor, potrivit indexului imobiliar Kiwi Finance lansat recent, în ciuda creșterii prețurilor locuințelor, aceasta s-a îmbunătățit: la sfârșitul primului semestru din 2023, prețul mediu pentru apartamente și case a ajuns la valoarea de 1.483 euro/mp, în urcare cu 5,5% față de valoarea de înregistrată la sfârșitul T3/2022 (1.406 euro/mp). În paralel, salariul mediu net la nivel național a avansat cu 15,5%, până la 4.543 lei (915 euro) în mai 2023, de la 3.933 lei (800 euro) în iulie 2022. În aceste condiții, indicele agregat de accesibilitate a locuințelor s-a îmbunătățit semnificativ, până la 1,62, un nivel record, de la 1,76 în urmă cu nouă luni. „A crescut prețul imobilelor în majoritatea orașelor, cei doi poli din acest punct de vedere fiind Timișoara și Brașov, dar a crescut și accesibilitatea locuințelor. Accesibilitatea nu e în relație directă cu «ieftin sau cu scump», ci se ia în calcul și creșterea veniturilor – iar veniturile medii au crescut – creșterea e de trei ori mai mare decât creșterea prețului caselor – astfel că a devenit mai accesibil să achiziționezi o casă decât în urmă cu un an – e un paradox, dar așa e piața“, a explicat Anca Bidian. La polul opus se află din perspectiva accesibilității Oradea și Constanța, însă CEO-ul Kiwi Finance este optimist în potențialul pe termen lung al acestui oraș. De altfel, Mihai Pop, broker RE/MAX Prime Capital din Oradea, argumenta și el dinamismul acestui oraș prin prisma creșterii prețurilor din 2020 și până în prezent: creșterea a fost de aproape 40% din 2020 până în 2023, în condițiile în care foarte puține alte orașe din România au înregistrat astfel de creșteri ale prețului mediu pe metru pătrat. Calitatea vieții, încurajată de obiectivul parcurgerii orașului în doar 15 minute, de parcuri și investiții în spațiile publice, infrastructura și apropierea de orașul Budapesta, precum și investițiile în industria din zonă, încurajează dinamica pieței rezidențiale din Oradea, unde încep să se mute atât locuitori din orașe mai mici precum Satu Mare și Baia Mare, cât și din Cluj-Napoca.

Pe termen lung, și investitorii străini sunt încrezători în dezvoltarea pieței rezidențiale din România. Din punctul de vedere al lui Jan Demeyere, cofondator și partener al Speedwell, chiar dacă va dura ceva timp ca această perioadă de încetinire să se încheie, comparând România cu alte orașe europene, este optimist: „După criza din 2008, băncile au fost extrem de atente legat de finațarea proiectelor de aici, astfel, că acum piața este sănătoasă. România este avantajată de contextul în care se vorbește despre nearshoring, în care companii se mută din China și investesc în Europa de Est –„Ucraina este un dezastru, în special pentru oamenii de acolo, dar deschide noi oportunități pentru țările din jur; în ceea ce privește România, văd investiții uriașe în infrastructură, pe care nu le-am văzut în ultimii 20 de ani, de când am venit în România.“ Ne merge mai bine decât țărilor vestice în actualul context? „Sunt sigur 100% că lucrurile stau mai bine aici decât în piețele vestice, nici nu se pune problema, avem mai mulți investitori belgieni în Speedwell și vedem dificultățile cu care se confruntă în Europa de Vest, nu doar pentru finanțarea proiectelor, cât și legat de o marjă de profit tot mai mică. În plus, în Europa de Est există o cerere uriașă pentru standarde înalte de locuire. Cred că e mai bine aici decât în Europa de Vest, pentru noi concentrarea este Europa de Est, nu doar România, dar vorbim și despre Polonia și despre alte țări estice care au șansa să devină extrem de importante în Europa.“  

Piața office: birouri mai puține, dar mai atent amenajate

„Piața cu siguranță a scăzut. Asta este clar din punctul de vedere al volumului total raportat la stocul de spații de birouri – piața a scăzut și era firesc să se întâmple așa. O întrebare relevantă pe care eu mi-aș pune-o și la care ne uităm toți cei care activăm în domeniul acesta este dacă va continua să scadă. Ideea principală pe care ne vom concentra va fi capacitatea companiilor de a-și convinge angajații să vină la birouri“, a spus George Didoiu, director tenant services în cadrul Colliers, în una dintre edițiile de la începutul anului ale ZF Real Estate by Storia.ro. Potrivit  informațiilor  companiei pe care el o reprezintă prezentate în emisiune, stocul total de birouri a ajuns la 3,3 milioane de metri pătrați în București, iar anul trecut livrările s-au situat la puțin peste 100.000 de metri pătrați, având în vedere că într-un context normal suprafața totală livrată s-ar fi plasat în jurul a 250.000 de metri pătrați. Multe dintre proiecte au fost întârziate sau oprite din cauza pandemiei. „Aș spune că probabil între 40% și 60 % din totalul proiectelor care ar fi trebuit să fie livrate au fost oprite sau mult amânate. Am avut proiecte care ar fi trebuit să fie livrate în 2023, a căror construcție trebuie să înceapă în 2021, iar acest lucru nu s-a mai întâmplat. Se vor livra în 2025-2026  – așa că au fost mai degrabă suspendate, dar livrarea acestora nu se va întâmpla în 2024 pentru că acum lucrurile sunt în continuare în expectativă.“ Iar perspectivele nu sunt optimiste nici pentru anii ce urmează: „Anul acesta vom avea din nou în jur de 100.000 de metri pătrați despre care știm sigur că vor veni în piață, iar în 2024 ne așteptăm să fie un volum foarte mic de livrări. Se anunță un an de tranziție, iar una dintre discuțiile pe care noi le avem este dacă actualul context favorizează proprietarii sau chiriașii și este pentru prima oară, cel puțin în ultimul deceniu postcriză, din 2008 încoace să spunem, în care răspunsul este foarte punctual“. Un trend important care va influența piața office ține de cât spațiu „dau înapoi“ chiriașii: „Există exemple destul de importante și bine cunoscute de lumea avizată, nume de companii care vor să dea suprafețe suprafețe mari înapoi și fie că le oferă spre subînchiriere, fie încearcă să încheie contractele cu proprietarii. Dar această perioadă, coroborată cu faptul că ne așteptăm ca la anul să fie livrări de clădiri noi foarte puține, ne va ajuta să ne gândim că suntem într-o piață a chiriașilor. Mă aștept ca începând cu anul viitor, pe măsură ce volumul de cerere va acoperi tot mai mult din spațiile vacante, pentru că  acest volum de cerere nu va fi întâmpinat și de multe clădiri noi care să vină pe piață, să facem tranziția spre o piață a proprietarilor. Și mă aștept ca asta să se întâmple poate cam prin 2024“.

Adaptarea la un mod de muncă hibrid a adus, în majoritatea companiilor, și necesitatea unei reamenajări a spațiului de muncă, ce s-a transpus într-o dublare a businessului Workspace Studio, care a bifat o cifră de afaceri de aproximativ 20 de milioane de euro anul trecut.  Companiile investesc între 350 și 1.000 euro/mp pentru reamenajarea birourilor postpandemie. Dacă în 2019, cel mai bun an al companiei de până atunci, businessul se plasa la 9-10 milioane de euro, în 2022, acesta s-a dublat pe seama interesului crescut al companiilor pentru regândirea spațiilor de birou, iar cifra de afaceri a Workspace Studio a depășit pragul de 20 de de milioane de euro. Horațiu Didea, managing partner al Workspace Studio, spune că acum sunt din ce în ce mai solicitate soluțiile de design axate pe ergonomie, colaborare și pe sociologia muncii, care să aducă o calitate mai bună a lucrului la birou. Potrivit unui studiu internațional citat de el, 49% dintre angajați muncesc în prezent în regim hibrid, iar 35% dintre ei vin în fiecare zi la birou (studiul face referire strict la angajații tip knowledge-workers, nu se referă la angajații din zona de producție, de pildă – n.red.).  

Piața spațiilor logistice și industriale: o creștere înceată, dar sigură

Ana Dumitrache, country head al dezvoltatorului cu capital olandez CTP România, vorbea la începutul anului despre contextul economic și geopolitic care aducea perspective bune de dezvoltare a pieței spațiilor logistice și industriale din România, care are șanse să devină numărul 1 la nivel european. Pe de altă parte, când vine vorba de atragerea de investiții în producție, ea sublinia că mai avem de lucrat la capitolul „ospitalitate“, care poate compensa chiar și gradul de dezvoltare al infrastructurii. „Centrul Europei a reprezentat, istoric, destinația principală pentru logistica mare în Europa – Cehia și Polonia au fost destinațiile principale pentru crearea de centre logistice. Ce s-a întâmplat în ultimii 2-3 ani este o descentralizare a acestor zone de logistică și o regionalizare mai degrabă a centrelor logistice, pentru că furnizorii și producătorii trebuie să fie cât mai aproape de utilizatorul final, atât din punctul de vedere al timpului de livrare, cât și din punctul de vedere al amprentei de carbon“, a observat ea. Ea crede că această tendință va continua, motivele fiind evidente: „Amplasarea geografică a Bucureștiului este extraordinară, România este a doua țară ca dimensiune și populație din Europa Centrală și de Est, Bucureștiul este al cincilea oraș din Europa ca număr de locuitori, suntem în proximitatea Greciei, Turciei și avem clienți care fac livrări și-n Orientul Mijlociu; suntem o țară europeană“. Toate aceste avantaje vor conduce la continuarea dezvoltării pieței logistice, mai ales când vine vorba de Capitală. „Bucureștiul este destinația principală și va rămâne așa o lungă perioadă de timp. Din punctul meu de vedere, pentru că vorbim aici despre poziția geografică, asta e foarte greu să bați orice ai face. Bucureștiul rămâne într-o poziție absolut privilegiată în România din punctul acesta de vedere, pentru că aș zice că Bucureștiul este un hub regional, nu România. Bucureștiul și mai mult vestul Bucureștiului.“ Datele recente prezentate de Silviu Pop, head of research în cadrul Colliers România, indicau o accelerare substanțială la nivelul pieței locale pe nișa spațiilor logistice și industriale: dacă înainte de pandemie, prin 2017 – 2019, discutam în general de aproximativ 450.000 de metri pătrați închiriați anual în medie în România acum, doar în prima jumătate de an am avut aproximativ jumătate de milion de metri pătrați închiriați, cu mențiunea că  includem aici doar tranzacțiile raportate public, cu siguranță că nivelul real este mult mai mare – proabil că discutăm de încă 150.000 – 200.000 de metri pătrați. Astfel, deja nivelul înregistrat este cu aproximativ 20% peste primul semestru al anului trecut. Aproximativ o treime din cererea de închiriere de spații logistice a venit din zona Bucureștiului și a împrejurimilor în prima parte a anului, în condițiile în care, în alți ani, discutam și 50%-70% pondere a Capitalei în total activitate. De altfel, mai observă Pop, aproximativ jumătate din stocul de spații moderne de depozitare de la nivelul întregii  țări se află în București. Reprezentanții Colliers cred că există mult loc de creștere în România (pe piața spațiilor logistice și industriale – n.red.), cu undeva cu până în 10% pe an, pe o perioadă destul de lungă de timp de acum înainte, măcar până să depășim 10-11 milioane de metri pătrați închiriabili la nivelul României. Ștefan Surcel, consultant industrial agency, Cushman & Wakefield Echinox, a observat și el că potențialul de dezvoltare există în continuare, dacă ne raportăm la piețe din regiune precum Cehia, de pildă, unde suprafața spațiilor de depozitare a ajuns la 10 milioane de metri pătrați, iar în Polonia, la 28 de milioane de metri pătrați. În ceea ce privește evoluția prețului pe metrul pătrat din România, dacă în 2017 acesta se situa la în jur de 3,7 – 3,8 euro/mp, azi a ajuns la 4,2 – 4,5 euro/mp în București: „Creșterea prețului este și o consecință a creșterii prețurilor de construcție, precum și a faptului că a existat o cerere constantă de spații noi de depozitare. Ne așteptăm cumva la o creștere mai lentă în următorii ani“. Ce urmează pentru această piață în perioada următoare? „Cu siguranță o să avem și intrări noi pe piață. Noi suntem în discuții destul de avansate pentru unități mari de depozitare în România, de unde să se acopere zona de sud-est a Europei și chiar și nordul Africii.  (…) Cred că ar fi nevoie de o susținere mai bună din partea autorităților. Multe companii aleg să meargă în Ungaria sau Polonia tocmai pentru că autoritățile de acolo sunt mult mai deschise să ofere ajutoare de stat, infrastructura e mai bine pusă la punct, deși forța de muncă e mai scumpă în țările respective“. Zonele noi care se conturează din perspectiva spațiilor logistice sunt regiunea Moldovei – există dezvoltatori care au cumpărat terenuri la Iași și Bacău și sunt în proces de autorizare, cât și zona de sud a țării – Craiova, Slatina, Pitești. Lucrurile nu stau rău nici când vine vorba de investițiile în centre comerciale: potrivit lui Marius Barbu, group asset director al NEPI Rockcastle, în timp ce în unele regiuni din Europa de Vest dezvoltarea de malluri a devenit nesustenabilă, în România și în regiunea Europei Centrale și de Est mai există loc de creștere.  Tensiunile de la graniță fac ca țara noastră să fie printre primele când vine și din acest punct de vedere. „România a devenit un spațiu sigur pentru a investi. În contextul actual, România alături de Polonia au devenit spații care oferă siguranță, forță de muncă bine calificată și, să zicem, un sistem politic stabil. Și atunci investițiile planificate inițial în Ucraina sau în alte zone vin acum către noi, observăm că sunt redirecționate către România sau țările din zonă, ceea ce este un tren foarte bun pentru țara noastră, pe care ar fi păcat să îl pierdem“, a spus el.   

„Anul 2023 s-a ambiționat să fie mai bun decât toate predicțiile multor voci și, dacă ne uităm la el în acest moment, observăm că avem următoarele caracteristici: pe piața imobiliară numărul tranzacțiilor a scăzut, dar nici nu s-a prăbușit, nici nu a înghețat, așadar avem o scădere de circa 20%; chiar și cu acest nivel, suntem cu 50%-60% peste anul 2019. Metaforic vorbind, am coborât de la etajul opt la etajul șapte, dar nu ne-am prăbușit.“

Anca Bidian, CEO al brokerului de credite Kiwi Finance

„Prețurile actuale nu sunt decât o reflecție a pieței construcțiilor, atât a materialelor de construcții, cât și a lucrărilor de construcții în general, prin urmare, atâta vreme cât prețul de edificare nu ne permite să coborâm prețul de vânzare, nici nu putem să facem acest lucru și atunci așteptarea noastră este ca prețurile nu doar să nu coboare, dar pe măsură ce piața materialelor de construcții și piața manoperei vor continuă să crească într-un ritm al lor propriu, este foarte probabil ca și prețurile locuințelor să mai crească, cel puțin pe segmentul nostru.“

Cosmin Savu-Cristescu, managing director la Redport Capital

 „După vânzarea unui apartament cu două camere în Cluj-Napoca, poți cumpăra aproape două în Oradea, iar prețul chiriilor este similar.“ 

Mihai Pop,  broker și cofondator RE/MAX Prime Capital

„În zonele bune ale orașului scăderile față de perioada de dinaintea războiului sunt de undeva la 45% ca volum de vânzare, iar pe zonele din afara orașului, adică pe zonele de mass market sau pe zonele periferice, scăderile sunt chiar mai semnificative, de undeva la 75% față de volumul de dinainte.“

Adrian Stoichină, COO al Prima Development Group, ZF Real Estate by Storia.ro.

„Dacă vorbim de casele de lux din zona Pipera – Iancu Nicolae, cred că există cel puțin zece clienți care așteaptă o supercasă; în prezent cred că există două-trei la vânzare, care costă 2 milioane de euro și care îndeplinesc toate sau mare parte din caracteristicile pe care le doresc clienții noștri. Proporția este de 80% – 20% în general când vine vorba de cererea și oferta din piața de lux.“ 

Nicoleta Manea, cofondator și CEO, ANG Luxury Properties

„Piața imobiliară din România este în plină dezvoltare, deși ni se pare că este un boom imobiliar uriaș, încă suntem cu mult în urma țărilor din jurul nostru, mai ales a Poloniei, Ungariei, Cehiei și această fază de maturizare ne va duce către crearea unei piețe de închirieri. În momentul de față, România, care are un procentaj uriaș de proprietari, de peste 96%, nu are încă format un profil de client care să se ducă înspre închiriere, însă prin acest proiect suntem convinși că printre altele vom reuși să aducem și această noutate în piață.“

Florin Suicescu, director operațional al Forty Management

„Sunt sigur 100% că lucrurile stau mai bine aici decât în piețele vestice, nici nu se pune problema, avem mai mulți investitori belgieni în Speedwell și vedem dificultățile cu care se confruntă în Europa de Vest, nu doar pentru finanțarea proiectelor, cât și legat de o marjă de profit tot mai mică. În plus, în Europa de Est există o cerere uriașă pentru standarde înalte de locuire. Cred că e mai bine aici decât în Europa de Vest, pentru noi concentrarea este Europa de Est, nu doar România, dar vorbim și despre Polonia și despre alte țări estice care au șansa să devină extrem de importante în Europa.“

Jan Demeyere, cofondator și partener al Speedwell

„Investițiile în Emirate au devenit atât de atrăgătoare pentru români în ultimii ani, încât s-a creat o adevărată frenezie, cel puțin în piața imobiliară. Românii sunt unii dintre investitorii principali în zona imobiliară din Emirate. Mai exact, ei ocupă unul dintre primele 10 locuri din acest punct de vedere.“

Casiana Dușa, avocat partener specializat în drept emiratez al NAI România și Republica Moldova

„Dacă anul trecut trebuia să sun 10 clienți cumpărători pentru a reuși să stabilesc trei vizionări la fața locului, la proprietate, în acest moment reușesc să stabilesc trei vizionări la o proprietate sunând 80 de clienți.“

Cristian Angheloiu, broker și proprietar al agenției imobiliare Top Estate Team

„Inflația nu ne afectează. Toate cele 60 de vile din prima fază a proiectului s-au vândut înainte de finalizarea acestei etape.“

Mircea Dragomir, chief operating officer, National Golf & Country Club

„Din fericire, piața și-a revenit foarte puternic, pentru că dacă războiul îi determina pe oameni să aibă lichidități, să fie pregătiți pentru a fugi din țară, și-au dat seama că asta nu este o soluție ideală – băncile ne protejează banii și investițiile, dar până la o anumită sumă. Atunci, oamenii și-au dat seama că imobiliarele sunt un activ de refugiu. Unul dintre citatele mele preferate este că imobiliarele inteligente sunt cel mai bun vehicul de transport bani în timp și valoare.“

Raul Țărnaru, CEO și fondator, Novarion

„Spre deosebire de criza economică anterioară, băncile au fost flexibile și au oferit posibilitatea clienților să facă transferul la credite cu dobândă fixă. Procedura a fost una destul de simplistă, în sensul în care se depune o cerere la banca respectivă și se face transferul pe dobânda fixă.“

Cătălin Marin, managing partner al SVN România Credit and Financial Solutions

„Dezvoltatorii sunt mult mai bine capitalizați decât în perioada aceea, iar achizițiile speculative sunt într-o proporție mult mai mică, aș spune. Este normală această scădere de a numărului de tranzacții, având în vedere fiind atât inflația care mănâncă din venitul disponibil. Oamenii sunt în așteptare și așteaptă cumva ca aceste dobânzi, să se regleze și cel mai probabil, conform declarațiilor celor de la BNR, în a doua parte a anului ar trebui să vedem o inflație cu o singură cifră, respectiv dobânzi pe un trend de scădere, nu neapărat mai scăzute decât acum, dar trendul să fie acela de scădere.“

Georgian Marcu, broker imobiliar și proprietar al agenției Green Angels

„În multe țări din Europa unde piața este reglementată, densitatea de agenți imobiliari este de trei-patru ori mai mare decât în România. Avem în vedere însă și faptul că în România nici măcar nu știm exact câți agenți imobiliari există, ci doar estimăm, pentru că ei nu sunt înregistrați niciunde, nu trec prin niciun filtru care să dea posibilitatea unei entități să inventarieze numărul de oameni activi. Evident, breasla agentului imobiliar este destul de firavă în piața din România, legea ar trebui să nască noi oportunități pentru această profesie, pe de-o parte, și pentru modelul de agenție imobiliară care coagulează mai mulți agenți imobiliari și servicii conexe, pe de alta.“

Răzvan Cuc, președinte al rețelei de francize imobiliare RE/MAX România

„O persoană singură, care câștigă salariul mediu în România are nevoie de aproximativ două luni ca să își cumpere un metru pătrat de spațiu de locuit. În București, are nevoie de 1,7 luni mai exact  – este un indice de accesibilitate foarte bun; în România, în general, indicele de accesibilitate este încă foarte bun, comparativ cu restul Europei. și nu vorbim doar despre comparația cu orașe mari și scumpe din punct de vedere imobiliar, cât și cu cele din țările vecine.“

Răzvan Ceapă, head of operations Storia.ro și OLX Imobiliare

„Nu există un blocaj total, pentru că autorizația de construire nu se raportează doar la proiecte rezidențiale de 100-200-500 de unități, ci se referă la numărul de autorizații de construire per ansamblu. De asemenea, este important să avem în vedere faptul că se pun pe piață, în București și în împrejurimi, circa 24.000 de unități noi în București și împrejurimi, în perioada următoare (dar fără să avem datele oficiale încă). Au fost proiecte rezidențiale noi care au obținut autorizații, iar această blocare a PUZ-urilor a dus cumva la mutarea ofertei către zone adiacente Bucureștiului, dar care sunt foarte aproape, cum ar fi, de exemplu, Pipera, care în accepțiunea multora este în București.“

Gabriel Voicu, vicepreședinte, SVN România

„La începutul anului 2023, pe segmentul chiriilor, vedem o efervescență foarte mare. Noi am analizat datele din 10 orașe din România, cele mai mari orașe cu cea mai mare activitate pe segmentul de chirii, ca să ne facem o idee, Bucureștiul fiind cel mai mare, Arad cel mai mic oraș analizat și am văzut cum, chiar și în luna ianuarie, care, istoric, nu e una foarte puternică pe segmentul de chirii, a existat un interes foarte, foarte crescut. Dacă ne uităm, de exemplu, la interacțiunile dintre potențialii chiriași și cei care postează un anunț pe platforma noastră, acestea au crescut cu 21% de la an la an.“

Monica Dudău, marketing manager, Storia.ro și OLX Real Estate

„Nu mai suntem doar o destinație pentru investiții, ci avem și investitori care se uită către investiții în afara României, iar acesta este un lucru încurajator, foarte interesant și când vorbim despre imobiliare. Avem investitori români care se uită la piețele din afară, avem  exemple și pe segmentul rezidențial, cât și pe segmentul de birouri. Avem dezvoltatori care vor să dezvolte proiecte pe care le-au început în România și merg mai departe cu ele în regiune. Avem pe pe zona de birouri, investitori care își construiesc portofoliul în România, în paralel cu cel din din regiune. Și România nu mai este astfel doar un cap de linie, ci este o destinație, una din primele destinații pentru investitori.“

Gabriel Blăniță, director asociat al Colliers România

„Sistemele de iluminat inteligent pot aduce economii ale consumului de energie cu până la 50-60% din energia consumată în mod normal (în sistemele tradiționale – n.red.).“

Dan Ovidiu Vătăjelu, CEO al Flash Lighting Services, o companie axată pe proiectarea, construirea și gestionarea sistemelor inteligente de iluminat, și președinte al ARI – Asociația Română pentru Iluminat

„Piața cu siguranță a scăzut. Asta este clar din punctul de vedere al volumului total raportat la stocul de spații de birouri – piața a scăzut și era firesc să se întâmple așa. O întrebare relevantă pe care eu mi-aș pune-o și la care ne uităm toți cei care activăm în domeniul acesta este dacă va continua să scadă. Ideea principală pe care ne vom concentra va fi capacitatea companiilor de a-și convinge angajații să vină la birouri.“

George Didoiu, director tenant services în cadrul Colliers România

„E adevărat că sunt foarte multe spații goale, dar  businessul nostru crește și avem foarte mult de amenajat pentru că acele spații care rămân ocupate sunt schimbate pentru a susține noul fel de a munci.“

Horațiu Didea, managing partner al furnizorului de soluții de amenajări pentru spații de birouri Workspace Studio

„Există un anume grad de optimism în ceea ce privește industria noastră datorită unor tendințe pe care le-am observat și noi, iar cine poate să le transforme în oportunități sigur că are doar de câștigat. Noi credem că suntem în zona fericită a economiei mondiale în momentul de față.“

Ana Dumitrache, country head, CTP România

„Piața românească de spații logistice și industriale ar putea ajunge la 10-11 milioane de metri pătrați închiriabili la nivelul României.“

Silviu Pop, head of research, Colliers România

„Încă suntem departe de acest prag (maxim ca dezvoltare al numărului de malluri, atins în Statele Unite – n.red.), dar avem câteva zone care sunt la limită în vestul Europei; în România, există încă zone care sunt neacoperite, dar estimările noastre sunt ca în următorii 5-7 ani să zicem, dacă se păstrează nivelul de investiții actual, să va ajunge și aici la un platou, o zonă sustenabilă care va fi greu de depășit.“ 

Marius Barbu, group asset director al NEPI Rockcastle

ZF Real Estate by Storia.ro este prima emisiune dedicată exclusiv afacerilor din imobiliare, în care discutăm în detaliu cu specialiștii pieței despre toate ramurile acesteia – rezidențial, piața spațiilor industriale și logistice, office și comercial. În cadrul acestui material, vă prezentăm concluziile primului sezon al emisiunii, care s-a întins pe primele șase luni ale anului curent.