5.200 de oameni au intrat anul trecut în liga bogaților lumii. Averile celor mai înstăriți au crescut cu 700 de miliarde de dolari

61% este ritmul anual cu care a crescut numărul oamenilor bogați la nivel mondial în ultimul deceniu. Numai anul trecut peste 63.000 de oameni au intrat în clubul select al celor bogați, iar numărul celor cu averi de peste 100 de milioane de dolari a crescut cu 1.180.

Discrepanțele dintre săraci și bogați vor continua și se vor accentua, în lipsa unor măsuri clare și ferme la nivel mondial, arată analistul Mircea Coșea. Iar mecanismul care determină ca an după an rândurile bogaților să se îngroașe, în ciuda crizelor economice, sunt explicate, arată Coșea, chiar în lucrarea lui Thomas Piketty, „Capitalismul secolului 21“: „Rata de creștere a profitului este întotdeauna mai mare decât ritmul de creștere a economiei“. Mai mult, prăpastia dintre bogați și săraci va continua în condițiile neoliberalismului, afirmă Coșea, iar singura măsură viabilă este o nouă formă de fiscalizare, mai exact o taxă aplicată la nivel global.

Ideea este mai veche, prezentă la nivel filosofic la Kant iar apoi în teo-ria economică a lui Marx, dar eroarea a constituit-o aplicarea în practică, prin revoluție proletară și deposedarea violentă a celor bogați. „Acest model este acum utopic, iar varianta viabilă ar fi o taxă globală“, este de părere Coșea. Analistul mai arată că „ar fi un comportament electoral să credem că există în România un individ sau un organism care poate să elimine discrepanțele. Ne confruntăm cu o deviație a funcțiilor statului, ajuns un stat capturat, care dezvoltă clientelism politic“.

La nivel mondial, regulile jocului sunt făcute de multinaționale și transnaționale, care au o forță uriașă și impun situații de monopol pe diferite zone, fie geografice, fie segmente de piață. Coșea admite totuși că un nou model de fiscal-izare ar presupune o resetare a întregului model de dezvoltare, fiind extrem de greu de acceptat și aplicat pe termen lung. Iar modelele aplicate până acum nu s-au dovedit viabile, fie că este vorba de socialism, fie cel al țărilor scandinave, „care au avut intenții bune, dar au reușit să mențină doar temporar echilibrul“.

În 2004 România avea 61 de bogați, în 2013 numărul lor ajunsese la 172, iar un an mai târziu alte cinci persoane ajunseseră să dețină averi de peste 30 de milioane de dolari. Conform estimărilor The Wealth Report, realizat de com-pania de consultanță imobiliară Knight Frank Research, numărul bogaților din România aproape se va tripla (Ă190%) în următorii zece ani, ajungând la 297 de persoane. Numărul românilor cu averi de sute de milioane de dolari este sensibil mai redus, respectiv 48 de persoane în 2014, față de 17 în 2004, iar estimările indică o creștere la fel de spectaculoasă și în cazul lor, până la 80 de persoane în 2024. În 2004 România avea un singur miliardar, iar în 2024 vor fi doi români cu avere de peste un miliard de dolari, conform studiului. The Wealth Report 2015, ajuns la a cincea edidiție, este realizat pe baza informațiilor primite din partea a circa 500 de bancheri și consilieri de investiții din lumea întreagă, ai căror clienți au averi cumulate de peste 1,7 trilioane de dolari.

Pe întreg globul, distribuția averilor diferă destul de mult. În vreme ce densitatea bogaților este foarte ridicată în Monaco, dat fiind că majoritatea rezidenților țării au situații financiare solide (respectiv 574 oameni cu averi de peste 30 de milioane de dolari la 100.000 de locuitori), celelalte țări plasate în acest clasament au situații mai puțin așteptate. SUA, cu o densitate de 12,7 bogați la 100.000 de locuitori, este surclasată de țări din Scandinavia, dar și de Noua Zeelandă și Marea Britanie.

La nivel mondial, Asia dobândește tot mai multă forță și în peisajul avuției. Cu toate acestea, în ciuda nu-mărului mare de chinezi aflați în rândul bogaților, raportat la numărul de locuitori procentul este firav (0,6 bogați raportat la 100.000 de locuitori) în comparație cu alte țări. Iar în vreme ce Thomas Piketty susține că guvernele ar trebui să ia măsuri ferme, ridicând nivelul de taxare pentru a redistribui bogăția, sunt și opinii conform cărora un grad mai ridicat de taxare se poate dovedi o veritabilă piedică în ritmul creșterii economiei. „În țările în curs de dezvoltare este un însemnat volum de averi create de clasa de mijloc, tot mai numeroasă“, arată studiul citat.