40 de ani de la MARELE cutremur din 1977. Panica și disperarea, întipărite în memoria supraviețuitorilor: "Părea că nu se mai termină. Oamenii urlau îngroziți"

Aproape un minut a durat cutremurul (56 de secunde) care, pe 4 martie 1977, a curmat peste 1.500 de vieți omenești. Alte 11.000 de persoane au fost rănite. Cei care au supraviețuit povestesc cu durere despre cele întâmplate, iar mulți au incercat să uite.

“Mă aflam pe stradă la ora producerii cutremurului. Am simțit că mă clatin pe picioare, pământul fugea de sub mine, ceea ce mă făcea să amețesc, așa că m-am așezat în genunchi și cu mâinile pe asfalt. Se auzea cum se desprind bucăți de ciment din clădiri și se lovesc cu putere de pământ, zgomot de sticlă spartă, urlete de oameni îngroziți. Părea că nu se mai termină. La scurt timp, am văzut oameni ieșind în stradă, privind în sus spre clădiri, cu mâinile în cap, mulți doar cu pijamalele pe ei. Era praf peste tot și un miros ciudat. Un prieten mi-a murit atunci, avea 20 de ani, a fost pur și simplu strivit de beton. Multă vreme mi-am zis că asta nu s-a întâmplat, mintea mea nu putea să accepte. Nu vreau să îmi mai amintesc”, a declarat Alin Sandu pentru MEDIAFAX.

“Locuiam la țară în acea vreme și mergeam la liceu la oraș, în Alexandria. Mă întorsesem seara de la liceu, stăteam în casă și la un moment dat totul se mișca în jur. Părinții au strigat la noi să ieșim reped afară. După ce s-a terminat, mama a intrat în casă și a ieșit cu o plapumă, așa am stat până spre dimineață, într-o plapumă în curte, ne era frică să nu fie vreo replică. A doua zi am mers la școală, dar nu am mai făcut ore. Am aflat că o colegă murise. Ne-am plimbat toată ziua pe străzi și ne-am uitat la clădirile prăbușite și nimeni nu zicea mai nimic”, povestește un alt martor.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro