2011, cel mai bun an. Cine au fost cei care au doborât toate recordurile în timp ce alții dădeau faliment

Au scos bani din piatră seacă? Pe ce au mizat? Cum au intuit direcțiile pe care trebuie să le urmeze? Iustin Paraschiv și Ilan Laufer, doi tineri antreprenori, dar și Arctic, o fostă companie de stat care trăiește sub management privat o nouă tinerețe, au rețete diferite dar care au un element comun: creșterea afacerilor.

Iustin Paraschiv, antreprenorul care a făcut primul milion de euro profit la numai 23 de ani, spune despre 2011 că a fost un an nu bun, ci chiar foarte bun, iar creșterea cifrei de afaceri a grupului său de firme cu 20%, până la 150 milioane de euro, este cea mai clară dovadă. Agenda sa e permanent înțesată cu întâlniri, discuții și drumuri de făcut prin țară la fabricile și fermele pe care le controlează; nu este deloc ușor de stabilit o întâlnire cu el și recunoaște chiar că are o mulțime de idei de afaceri pe care nu are cum, cel puțin deocamdată, să le pună în practică, nemaigăsindu-și timp pentru ele. În opinia lui, două sunt principalele motive pentru care 2011 a fost cel mai bun an.

Pe de o parte a dublat suprafețele de teren cultivate, care, estimează el, au ajuns acum la circa 1.800 de hectare, dar completează că “mi-e greu să spun o cifră exactă pentru că este o reală problemă cu actele terenurilor agricole”. Povestește, de pildă, că sunt suprafețe pe care le-a cumpărat în 2005 și la care actele nu au fost finalizate nici până acum. Și cum agricultura este cel mai important filon care poate fi exploatat acum, investește masiv, în continuare (în ultimii cinci ani a reinvestit peste 75% din profituri), în terenuri, ferme de animale, în fabrica de nutrețuri. De fapt, pentru achizițiile de terenuri are o divizie de oameni care numai cu asta se ocupă, “colindă satele ca să cumpere pământ, dar suntem condiționați de dispoziția oamenilor de a vinde sau nu”. Paraschiv nu crede că prețurile terenurilor agricole mai pot scădea, ci doar să crească.

Pe de altă parte, anul agricol a fost bun, cerealele au fost ieftine, prețul la export a fost competitiv și prin urmare antreprenorului prahovean i s-a deschis o piață nouă. Nu are niciun leuț depus în vreo bancă, iar toți banii pe care îi are (de ordinul milioanelor de euro) sunt “băgați” în cereale și carne, pentru că “au cel mai bun randament”. În 2011, grupul de firme controlat de Iustin Paraschiv a angajat 300 de oameni noi, a dezvoltat noi produse și a intrat pe piețe în care nu era prezent înainte.

Antreprenorul prahovean enumeră câteva dintre noile afaceri lansate anul trecut: o firmă specializată în comercializarea de îngrășăminte, pesticide și semințe; o rețea de magazine (“Abatorul de la Ceptura”), care număra la finalul anului 14 spații; o linie de business prin care Carmistin a început să tranzacționeze carne exclusiv peste hotare. “Spațiile din rețeaua <Abatoruld de la Ceptura> au avut un succes imens, lumea stătea la coadă de la început, iar TVR a venit să vadă ce gen de magazine au asemenea căutare”, spune Paraschiv. Mărturisește că nu se aștepta la un astfel de răspuns al clienților, ci inițial a căutat o variantă pentru a valorifica mărfurile de la abator care nu puteau fi prelucrate (de pildă oase sau organe) la fabrica de mezeluri. Acest lucru nu înseamnă însă că odată deschis un astfel de magazin are și vânzări foarte bune, pentru că, spune prahoveanul, depinde foarte mult de angajați. “Închidem și deschidem lunar astfel de magazine, care au imaginea de măcelării; costurile sunt mici, iar dacă în trei luni vânzările nu ajung la un anumit nivel, am închis”, argumentează Paraschiv.

Tot pe principiul “de ce nu?”, activitățile Carmistin, axată pe comerțul cu carne, nu s-au mai derulat doar în zona import-export; compania a început să tranzacționeze mărfuri exclusiv peste hotare, vânzând de exemplu în Italia sau Germania carnea cumpărată din Spania. Anul acesta Paraschiv vrea să deschidă două noi birouri, în Germania și Spania și, dacă planul va fi dus la bun sfârșit, se așteaptă ca afacerile acestei divizii să se dubleze. “Prezența efectivă prin deschiderea unui birou este extrem de importantă”, crede tânărul antreprenor. Investiția inițială este “nesemnificativă, de până în 10.000 de euro, dar important este să găsești oameni care să lucreze în aceste filiale și care să fie implicați”.