20 de ani de Business MAGAZIN. Ce ar fi businessul românesc fără voi, dar și fără noi?

953 este ediția BUSINESS Magazin pe care o răsfoiți acum, după 20 de ani de activitate a revistei. Sunt cele mai noi pagini din cele în jur de 70.000 în care am scris despre istoria de business a României, pornind de la un deziderat ambițios: „Vom face cea mai bună revistă de business!” (Laurențiu Ispir, redactorul-șef de atunci al revistei).

Vă mulțumim că ne citiți în continuare și, celor mai mulți dintre voi, că avem ce scrie datorită vouă. Ne găsiți în continuare pe print, unde apărem, cu stoicism, săptămână de săptămână, dar și în anuarele noastre, pe site-ul BUSINESS Magazin (și pe toate canalele adiacente acestuia), în cadrul evenimentelor – fizice și online –, la emisiuni și la întâlniri de business față în față!

2005

16/2005

De-a lungul anilor, paginile revistei au acoperit subiecte extrem de variate, de la macroeconomie și din sfera economică (în mod evident) până la domenii precum literatură, muzică, politică, stil de viață. În martie 2006, BM prezenta un fenomen, deoarece „Codul lui da Vinci” era de 87 de săptămâni pe primul loc în topul „The New York Times”, doborând toate recordurile hard-cover. Cartea fusese deja tradusă în 42 de limbi, se publicaseră și vreo două duzini de volume despre ea – cărți care fie combăteau volumul lui Brown, fie îl susțin, fie încercau să descifreze semnificațiile evenimentelor și simbolurilor din carte. „Stupefacție în industria cărții. Romanul unui american obscur, Dan Brown, a măturat în doi ani toate recordurile de vânzări, instalandu-se autoritar, cu peste 17 milioane de exemplare, pe primul loc în topul mondial hard-cover din toate timpurile.” „Codul lui da Vinci” e o poveste cu societăți secrete, coduri ce trebuie decriptate, crime, mistere medievale și teorii fanteziste.

2006

65/2006

În urmă cu 18 ani, piața românească a cafenelelor își trăia adolescența, iar experții credeau că 2006 era un an al delimitărilor teritoriale, în care trebuia ocupate punctele-cheie, în vreme ce anii următori urmau să fie esențiali pentru extinderea brandurilor și pentru stratificarea pieței. De ce o afacere cu cafea? „Pentru că nu există produs într-o unitate alimentară, fie ea restaurant, bar, cafenea sau club, care să aibă o marjă mai mare de profit: o cafea vândută cu aproximativ 5 lei, 10 sau chiar 15 lei presupune un cost al cafelei care nu trece de 0,7 bani. La un calcul simplu, vedem că dintr-un kilogram de cafea (care costă între 60 și 100 lei) se fac 133 cafele (7 grame la o cafea), în care se calculează și o pierdere, ajungându-se la 0,5-0,7 bani pentru o cafea. Așadar, comerciantul care vinde cafea își poate permite un adaos între 80 și 200% sau chiar mai mult față de prețul de cost al băuturii – iar asta face ca investiția inițială să fie amortizată mult mai repede decât într-o altă afacere.”

2007

117/2007

România devenise, în sfârșit, o piață interesantă nu numai pentru supermarketuri și hipermarketuri, ci și pentru marile rețele de retail specializat. Unul dintre cele mai mari lanțuri comerciale de articole sportive din lume, grupul francez Decathlon, care urma să deschidă primul magazin la București în 2008, la concurență cu o altă rețea de profil – Hervis, divizia de retail sportiv a olandezilor de la Spar.

„Pentru a convinge managementul grupului Decathlon, unul dintre cei mai mari retaileri de articole sportive din lume, să investească în România n-au fost suficiente slide-urile de prezentare, planul de afaceri, nici cifrele care arătau creșterea economică sau veniturile tot mai mari pe cap de locuitor – pentru că imaginea României în Franța este departe de realitate,” recunoaște, în exclusivitate pentru BUSINESS Magazin, Francesco Russo, managerul Decathlon în România.” Cu toate acestea, țara nu numai că s-a infiltrat în planurile de business ale francezilor, ci a și acaparat o felie consistentă din atenția lor pe parcursul anilor.”

2014

723/2019

Încă de acum cinci ani, revista analiza fenomenul freelancerilor, care nu au un program fix, nu au angajați, dar au multă libertate. În ce domenii activează și cât câștigă freelancerii din România sunt doar câteva dintre întrebările la care a găsit răspuns acest material de copertă. Spre deosebire de corporatiștii parcă trași la indigo pe care îi întâlnești la vremea prânzului în preajma mallului Promenada, îmbrăcați smart casual și cu badge-ul atârnat negreșit la gât, freelancerii alcătuiesc un altfel de peisaj. Pe cât de diferite sunt domeniile în care lucrează, pe atât de diferite sunt și poveștile, ținutele, agendele și pasiunile celor ce au ales să „agațe în cui” legitimația de birou pentru a se dedica full time hobbyurilor transformate în meserie.

2020

742/2020

„Dacă n-ar fi, nu s-ar mai povesti. Despre unii însă se povestește chiar dacă, de fapt, nu au fost. Nu au mai fost. Așa s-ar putea descrie povestea unora dintre tranzacțiile care au fost pe cale să fie parafate de-a lungul timpului pe piața locală, însă factori neprevăzuți au făcut ca toate planurile să fie date peste cap, iar mutările să fie ratate… la mustață.” Între tranzacțiile care nu au fost finalizate, BUSINESS Magazin le-a prezentat, în 2020, pe cele legate de rețeaua de servicii medicale private Regina Maria, preluarea producătorului de cărămizi Brikston Iași de către grupul austriac Wienerberger (2018), achiziția Băncii Românești de către grupul ungar OTP (2018), preluarea a 51% din grupul petrolier Rompetrol de către China Energy Company Limited (2018), preluarea magazinelor Mr Bricolage de către grupul britanic Kingfisher (2015) sau vânzarea unui pachet din distribuitorul de materiale de construcții Ambient către fondul suedez de investiții EQT (2008).