1.000 de reviste Business MAGAZIN. 1.000 de lideri. 1.000 de povești

De la prima copertă, din 2004, până la ediția #1.000 de astăzi, BUSINESS Magazin a surprins nu doar evoluția economiei, ci și felul în care se transformă lumea — prin idei, oameni și curaj. Privim spre următorul deceniu cu aceeași curiozitate cu care am privit ultimii 20 de ani, alături de lideri din businessul românesc care au acceptat provocarea noastră și au descris marile tendințe care vor defini afacerile lor în următorul deceniu.

1.000 de pași înainte

BUSINESS Magazin #1.000 – 1.000 de povești și lecțiile lor pentru viitor: Privim înapoi cu mândrie. Privim înainte cu încredere.

Dacă am așeza una peste alta toate cele 1.000 de ediții de BUSINESS Magazin (așa cum Dorin Oancea, unul dintre redactorii-șefi ai publicației, își imagina la o aniversare a unui alt număr rotund, 700 de ediții), cu cele 64 de pagini ale fiecăreia, turnul de hârtie ar depăși acum 64.000 de pagini. Ar fi o coloană de vreo patru metri înălțime, plină de gânduri, interviuri, idei și predicții  sau, mai bine zis, ar fi o coloană a „gândirii infinite” care urcă, peste birouri și vremuri. Este o metaforă a unui drum lung, parcurs pas cu pas, ediție cu ediție, într-o călătorie în care România s-a schimbat, iar noi am schimbat felul în care o privim. De la primele coperte din 2004, în care vorbeam despre „România care se construiește”, până la dezbaterile de azi despre AI, sustenabilitate, burnout sau economie circulară, BUSINESS Magazin a fost un martor lucid și un participant activ la transformările din jur. A intuit direcții, a lansat teme înainte ca ele să devină mainstream, a pus reflectorul pe oameni, companii și idei care au contat. Când nimeni nu vorbea despre start-up-uri, noi îi intervievam pe tinerii care visau să schimbe lumea dintr-un garaj. Când antreprenoriatul părea o nebunie, noi scriam despre curajul de a începe de la zero. Când termenul „sustenabilitate” suna ca un moft, îl explicam ca o investiție în viitor. Când remote work părea imposibil, scriam despre echilibrul între viață și muncă. Când se vorbea doar despre cifre, noi vorbeam despre oameni. Fiecare deceniu a avut limbajul lui, iar BUSINESS Magazin l-a tradus pe înțelesul unei generații, În anii 2000, am fost revista boomului economic, a extinderilor și a listărilor. În anii 2010, am fost ghidul antreprenorilor care s-au ridicat din criza globală și au învățat să inoveze. Iar în anii 2020, am devenit oglinda unei lumi în reconstrucție, unde tehnologia, conștiința de sine și sensul personal s-au amestecat în noua formulă a succesului.

Ediția #1.000 nu este o simplă bornă, din punctul nostru de vedere, ci este o invitație de a privi mai departe, spre următorul deceniu. Așa că astăzi, la numărul 1.000, nu tragem linie — o prelungim. Pentru că, dincolo de cronica ultimilor 20 de ani, despre care am tot vorbit, BUSINESS Magazin devine o hartă a viitorului. Vă prezentăm în paginile următoare o parte din ceea ce credem că urmează, prin vocile oamenilor de business din România care nu doar reacționează la timp, ci îl creează. Cei pe care am pariat acum 20, 15 sau 10 ani — tinerii lideri, antreprenorii independenți, vizionarii din tehnologie, inovatorii din HR, medicii antreprenori, fondatorii români de companii globale — sunt astăzi cei care definesc următorii 10 ani. 1.000 de ediții înseamnă o sută de mii de ore de interviuri, mii de povești, milioane de citiri și o singură constantă: oameni cu viziune. Pentru că indiferent cât de rapidă devine lumea, un lucru rămâne la fel de adevărat ca în 2004: viitorul este, întotdeauna, o poveste despre oameni. Mulțumim acelor oameni care continuă, neobosiți, să scrie această poveste – colegii de la BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar și din departamentele vânzări, marketing, evenimente, administrativ, colegilor de la TIPAR și tuturor celor care pun umărul la realizarea acestei publicații, partenerilor care ne susțin, celor care ne inspiră, celor care ne citesc și ne urmăresc pe platforme multiple!

Dragoș Pavăl

președinte și fondator, Dedeman

În următorii zece ani, cred că digitalizarea, combinată cu sustenabilitatea, va defini afacerile de succes. Tehnologia ne va ajuta să fim mai conectați, mai eficienți și mai creativi, în timp ce responsabilitatea față de mediu și comunitate va transforma modul în care generăm valoare pe termen lung. A integra această viziune în business nu este doar o necesitate, ci o oportunitate de a lăsa un impact real și durabil.

Despre BUSINESS Magazin, la 1.000 de ediții

Considerăm BUSINESS Magazin un ghid al evoluției economice și sociale a României. Ne inspiră să înțelegem mai bine contextul, să anticipăm schimbările și să îmbrățișăm inovațiile. Conținutul său editorial reprezintă, de peste 20 de ani, o sursă constantă de inspirație și informație pentru antreprenorii care caută să creeze și să se dezvolte în mod responsabil.

Horațiu Didea

managing partner, Workspace Studio

Două trenduri a căror conjugare va dicta viitorul în următorii zece ani: 1. AI-ul, în toate formele lui, impactul acestuia asupra productivității și economiei, dar și asupra societății, și 2. cum vor răspunde populația și mediul politic la schimbările fără precedent din textura societății (incluzând AI-ul).

În toată lumea, vedem o polarizare a averilor și a modurilor efective de face bani și a-i administra, a viziunii despre sensul existenței și al structurilor socio-politice, schimbarea motivațiilor intrinsece ale oamenilor, emigrație, o corodare a democrației ca soluție politică și economică, iar felul în care omenirea va reacționa la aceste schimbări va influența echilibrul global pentru următoarele decenii.

De la însăși definiția conceptelor de „om”, rolul, drepturile, obligațiile și valoarea lui în societate, de „resursa” și „nevoie” și modul în care va fi redefinită munca, până la cum vor fi regândite educația, sănătatea mintală și contractul social însuși, reacția colectivă sau a oligarhiilor la aceste transformări va decide dacă intrăm într-o nouă eră a prosperității sau într-un ciclu de tensiuni și rupturi sociale.

Despre BUSINESS Magazin la 1.000 de ediții
Una dintre cele mai serioase și de referință publicații economice locale, o citesc constant alături de cele internaționale, nu numai pentru datele corecte și abordarea profesionistă și echilibrată a chestiunilor economice și politice, dar și pentru interesantele și agreabilele rubrici de analize și lifestyle.

Virgil Șoncutean

CEO, Allianz-Țiriac Asigurări

Cred că trendul cel mai important al următorului deceniu va fi repoziționarea protecției ca prim pas, înainte de economisire și investiții, o conștientizare tot mai clară că nu poți construi pe termen lung fără o bază de siguranță financiară. Într-o lume în care incertitudinea devine noua normalitate, de la schimbări climatice și crize medicale la dezechilibre economice, protecția financiară va deveni prima linie de apărare, nu un lux opțional.

Costul lipsei de asigurare crește accelerat. Fără o minimă protecție, un eveniment neprevăzut, precum o boală gravă, un accident, o catastrofă naturală, se poate transforma într-o pierdere financiară uriașă pentru familii și companii. În România, potrivit datelor UNSAR, deficitul de protecție depășește 790 de miliarde de lei, iar nevoia medie pentru menținerea nivelului de trai după un incident grav a crescut cu 17% doar într-un an.

Această realitate reconfigurează prioritățile: asigurările de viață și sănătate devin mai importante decât cele auto, marcând o schimbare de mentalitate – de la obligație la alegere conștientă. Vedem deja acest lucru în evoluția portofoliului Allianz-Țiriac, unde asigurările de viață sunt astăzi cea mai importantă linie facultativă de business și au potențialul să depășească RCA în următorii ani.

Într-un deceniu dominat de volatilitate, progresul nu se va măsura doar în creștere economică, ci în capacitatea noastră de a rămâne protejați, echilibrați și pregătiți pentru imprevizibil.

Despre BUSINESS Magazin la 1.000 de ediții

BUSINESS Magazin a fost, încă de la prima ediție, o platformă care a documentat cu rigoare și curiozitate economia din România, urmărind subiecte, oameni și companii care contează și mă bucur să văd cum continuă să surprindă spiritul unor generații întregi de lideri, profesioniști și antreprenori care cred în transformare, ceea ce vă doresc cel puțin încă 1.000 de ediții. Chapeau!

Adrian Simionescu

country manager, Estée Lauder România

În industria luxury beauty, cel mai important trend pe care îl urmărim este transformarea profundă a relației dintre branduri, consumatori și sustenabilitate – o evoluție de la aspirațional la autentic. În următorul deceniu, consumatorii nu vor căuta doar produse excepționale, ci și valori aliniate cu propriul lor stil de viață: transparență, responsabilitate și inovație cu sens.

Digitalizarea continuă va redefini experiența de cumpărare — echilibrul între experiențele fizice personalizate și cele digitale imersive va fi esențial. În același timp, datele și inteligența artificială vor permite o hiperpersonalizare reală, oferind fiecărui consumator o experiență unică, construită în jurul propriilor nevoi și emoții.

Cred, de asemenea, că vom asista la o reumanizare a luxului, unde tehnologia va sprijini, nu va înlocui, conexiunea umană. Brandurile care vor reuși să creeze emoție, sens și comunități autentice vor fi cele care vor câștiga loialitatea consumatorilor de mâine.

Despre BUSINESS Magazin la 1.000 de ediții
Pentru mine, BUSINESS Magazin este mai mult decât o publicație – este o platformă care inspiră liderii să gândească strategic și uman în același timp. O sursă de inspirație autentică, ce aduce laolaltă povești despre oameni, idei și curajul de a transforma viitorul.

Utku Ogrendil

CEO, PayPoint România

1. În urmă cu două decenii, sistemul de plăți din România arăta complet diferit, iar pentru mine, satisfacția profesională a fost nu doar să asist la transformarea lui, ci să fiu în centrul ei. Am venit în România în 1999, într-o perioadă în care potențialul de a oferi acces la servicii moderne de plată și finanțare era uriaș. Am fost parte din echipa care a lansat primele carduri de retail și am fost unul din fondatorii Biroului de Credit din România. Preluarea managementului PayPoint România a fost un pas firesc, deoarece compania și-a asumat încă de la început misiunea de a facilita accesul la servicii de plată pentru cât mai mulți oameni, acolo unde acestea erau mai puțin disponibile. De-a lungul anilor, am sprijinit milioane de români să câștige încredere și să intre în ecosistemul plăților digitale. Dacă ne uităm în rapoartele BNR, în 2005 plata cu cardul era la început, în România erau emise puțin peste 5,7 milioane de carduri și mai puțin de 3.000 de POS-uri instalate la comercianți. Astăzi, doar rețeaua PayPoint numără peste 26.000 de terminale de plată asistate POS la nivel național. De asemenea, în ultimii patru ani, portofoliul de parteneri al companiei PayPoint a crescut cu 24%, ceea ce a permis unui număr tot mai mare de comercianți și clienți să beneficieze de soluții moderne și variate. Acest lucru se reflectă în cele peste 9 milioane de tranzacții de plăți și servicii procesate în fiecare lună. Și aplicația noastră, 24pay, a cunoscut o evoluție accelerată. Ne apropiem de pragul de 3 milioane de descărcări, oamenii descoperind în 24pay o aplicație pentru toate plățile. Toate aceste rezultate au fost posibile prin investiții constante în tehnologie, extinderea parteneriatelor strategice și anticiparea noilor tendințe de consum. Astfel, am reușit o transformare majoră a modelului de business, evoluând dintr-un billpayment facilitator într-un facilitator cu acoperire națională pentru o gamă extinsă de plăți și servicii (payment facilitator). Și de aici cea mai important lecție: să ai curajul să inovezi, să inițiezi schimbarea și să transformi provocările tehnologice în oportunități de creștere.

2. Următorul deceniu va fi definit de integrarea inteligenței artificiale, de personalizarea experienței clientului și de standarde tot mai ridicate de securitate. Consider că viitorul va fi al celor care vor reuși să îmbine expertiza tradițională cu inovația digitală, punând accent pe încredere și responsabilitate. PayPoint România va rămâne unul dintre liderii acestei transformări, facilitând plăți și servicii diverse, sigure și accesibile pentru toți.

Doru Ristea

Country General Manager, Lenovo România

1.Œ Acum 20 de ani, Lenovo achiziționa divizia de PC-uri a IBM, un moment cheie în istoria companiei, ce ne-a permis transformarea într-un competitor global, care și-a bazat succesul pe inovație, adaptare continuă și curajul de a își depăși constant limitele. După 20 de ani, Lenovo nu numai că este numărul unu mondial în producția de PC-uri, ci și una dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume. O lecție importantă pe care am învățat-o în ultimii 20 de ani a fost că diferențierea pe piață nu mai este determinată exclusiv de nivelul de excelență tehnologică, ci și de oferirea unei experiențe complete utilizatorilor. Un dispozitiv performant are nevoie de un ecosistem conectat pentru a-și atinge potențialul maxim, de accesorii și monitoare care contribuie la crearea unei experiențe mai bune, de soluții și servicii care să se adapteze rapid la nevoile utilizatorilor. Asta construim acum și acesta este genul de experiență pe care Lenovo o propune: reinventarea modului în care ne proiectăm echipamentele pentru a construi un ecosistem mai inteligent și mai conectat. Odată cu lansarea, anul trecut, a primului AI PC din portofoliul nostru, sub conceptul Smarter AI for All, ne concentrăm pe crearea de echipamente capabile să ruleze eficient algoritmi și aplicații AI direct la nivel de dispozitive, astfel încât să facem inteligența artificială accesibilă tuturor, promovând în același timp dezvoltarea responsabilă a tehnologiilor AI.

2. Următorul deceniu va fi, fără îndoială, dominat de inteligența artificială. În ultimii ani, Lenovo s-a transformat dintr-un producător de PC-uri într-un furnizor de soluții, servicii și tehnologii cu AI. Investim masiv în AI și credem că viitorul aparține tehnologiilor AI hibride. Viitorii clienți, fie că sunt consumatori sau companii, vor fi influențați de două direcții majore: AI care aduce plusvaloare; sustenabilitatea ca motivație pentru deciziile de achiziție. Prin intermediul PC-urilor, tabletelor, telefoanelor și al altor dispozitive cu AI care integrează sustenabilitatea încă din faza de proiectare construim un viitor în care inteligența artificială va funcționa nu doar în cloud, ci va fi la dispoziția noastră, oricând și oriunde.

Anca Pașca

CEO, SanoVita

Œ Ultimii ani au adus multe schimbări și inovații în domeniul alimentar și nu numai. Cea mai importantă lecție a ultimelor două decenii este legată de sustenabilitate și de modul în care optimizăm resursele. Creșterea emisiilor de carbon generate de industria alimentară a determinat întreaga piață să se orienteze tot mai mult către surse de aprovizionare durabile și către procese responsabile. Astăzi, risipa alimentară reprezintă atât un cost economic, cât și unul ecologic. Antreprenorii din domeniul alimentar și marile corporații prioritizează reducerea risipei ca mijloc de a atinge sustenabilitatea și de a scădea costurile operaționale. În același timp, creșterea conștiinței ecologice și statisticile privind deșeurile din plastic îi determină pe consumatori să ceară practici mai durabile din partea producătorilor. Campaniile „zero deșeuri” sau „viața fără plastic” nu mai sunt excepții, ci direcții care vor lua amploare în viitor.

 Mâncarea ca formă de prevenție devine o tendință tot mai clară. Alimentația pe bază de plante câștigă teren, pe fondul preocupărilor pentru sănătate, mediu și bunăstarea animalelor. Bogată în fibre și cu un conținut redus de grăsimi, ea oferă beneficii nutriționale reale și contribuie la prevenirea unor afecțiuni. Producătorii încearcă astfel să creeze produse cu beneficii nutriționale adiționale și soluții personalizate – de la îmbunătățirea digestiei până la aportul de vitamine. Produsele cu puține ingrediente și fără aditivi artificiali vor continua să câștige teren, pe măsură ce consumatorii devin tot mai educați și informați. Calitatea, siguranța și transparența trebuie să rămână priorități esențiale pentru orice producător. Stilul de viață intens schimbă și obiceiurile alimentare: gustările sănătoase și preparatele „ready to eat” înlocuiesc adesea mesele tradiționale, iar confortul și flexibilitatea devin valori esențiale. Cred că reziliența este cuvântul care definește viitorul. Companiile nu trebuie doar să fie eficiente, ci și adaptabile, transparente și sustenabile. Pentru noi, la SanoVita, viitorul alimentației înseamnă responsabilitate față de oameni, față de mediu și față de generațiile care vin.

Harry Meintassis

Partener, Meintassis Partners

Tendința #1: Sfârșitul jobului corporatist (tradițional) și ascensiunea designului de viață

Am intrat în era postjob, o economie în care am trecut de la angajare la expresie personală. De la specializare și structuri rigide ne-am mutat către fluxuri de valoare și inițiative creative. Oamenii au acum portofolii de carieră care reflectă sensul lor personal. Ei se concentrează pe activități cu valoare adăugată ridicată – de exemplu, oferirea de experiențe profund umane și de empatie autentică – externalizând către inteligența artificială munca repetitivă și standardizată.

Organizațiile devin ecosisteme: nu mai dețin talent, ci găzduiesc rețele de creatori, experți și parteneri AI. Cariera nu mai este o scară de urcat, ci un proces dinamic de design personal, care integrează munca plătită cu activități creative și proiecte cu impact social. Echilibrul dintre viață și muncă se transformă în îmbogățirea vieții: munca devine aliniată cu scopurile, valorile și sensul mai larg al existenței. În această nouă paradigmă, munca devine un vehicul prin care împărtășim lumii cele mai bune părți din noi.

Tendința #2: „Premiumul Uman” și valoarea autentică a intimității

Dovada umanității este cerută. Oamenii tânjesc după experiențe reale, autentice. Nu mai cumpără produse, ci emoții. Pe măsură ce inteligența artificială evoluează spectaculos, atingerea umană devine noul lux. Autenticitatea și intimitatea – lucruri pe care tehnologia nu le poate reproduce – capătă o valoare enormă.

Imperfecțiunea spontană, vulnerabilitatea, contradicțiile sau ficțiunea umană din relații devin expresii de profunzime. Liderii, creatorii și antreprenorii concurează acum prin această valoare umană care generează încredere — adevăratul lor avantaj competitiv. Cei mai curajoși dintre ei dau formă unei Renașteri Umane în business și în societate.

Măsura succesului nu mai este eficiența, ci încrederea, vitalitatea și conexiunea umană.

Tendința #3: Dezvoltarea Umană 3.0 – Educația ca descoperire

Are loc o reinventare completă a modului de învățare – în școli și în organizații – centrată pe atingerea potențialului uman deplin. Misiunea este aceea de a maximiza capacitățile și conștiința umană pentru a naviga printr-o lume din ce în ce mai complexă.

Educația nu mai înseamnă acumulare de cunoștințe, ci cultivarea modului în care oamenii gândesc, creează sens și trasează drumuri individuale și semnificative. Educația â Descoperire.

Curriculumul standard include știință, dar și înțelepciunea atemporală din filozofie și științele umaniste, completate de cele mai noi descoperiri ale neurobiologiei. Cei mai buni lideri sunt recunoscuți ca profesori, mentori și trezitori de conștiință.

Fluența emoțională, creativitatea și etica devin competențele esențiale ale secolului XXI.

Gábor Mozga

CEO, MOL România

În ultimele două decenii am văzut cum a evoluat comportamentul clienților și nevoile de mobilitate, iar lecția este clară: trebuie să rămânem agili, inovatori și centrați pe client. La MOL România, următorii 10 ani vor fi definiți de același principiu – crearea de valoare adăugată dincolo de carburant. Principalul nostru motor de creștere este extinderea constantă a activităților non-fuel. Clienții nu vin în stații doar pentru carburant; fiecare vizită devine o oportunitate de a accesa produse și servicii care le fac viața mai ușoară. Până în 2026, ne propunem ca 65% dintre tranzacții să includă cel puțin un produs sau serviciu non-fuel, atingând 80% până în 2030. Prin Fresh Corner, ecosistemul digital MOL Move și prin personalizare, construim o experiență simplă și plăcută, atât pentru clienții B2C, cât și pentru cei B2B. În același timp, dezvoltarea infrastructurii și a logisticii rămâne esențială. Continuăm să ne creștem rețeaua, să acoperim zonele cu potențial de extindere și să investim în facilități moderne care susțin aprovizionarea la nivel național. Depoul nostru de la Giurgiu — un hub unic unde se intersectează transportul feroviar, naval și rutier — este dovada angajamentului nostru pentru eficiență și reziliență. În cei 30 de ani de prezență, MOL România a investit peste 350 de milioane de euro, iar acest angajament va continua, prin creștere organică și servicii aduse mai aproape de clienți. Un alt pilon fundamental îl reprezintă oamenii și responsabilitatea socială. Am învățat că succesul se construiește ascultându-ne angajații, valorificând ideile lor și implicându-ne activ în comunități. Educația, sănătatea, sportul, cultura și protecția mediului fac parte din ADN-ul nostru. Ultimii 20 de ani ne-au învățat să anticipăm așteptările clienților, atât pentru produse, cât și pentru servicii — de la carburanți premium la cafeaua și hot dogii Fresh Corner și până la cea mai apreciată aplicație de loialitate din piață.

Am învățat că trebuie să câștigăm încrederea în fiecare zi, pentru că loialitatea nu este garantată, ci se construiește prin consecvență, inovație și grijă. Suntem recunoscători pentru încrederea celor peste 1 milion de clienți loiali din România, care contribuie la obiectivul MOL Group de a ajunge la 10 milioane de clienți activi până în 2030. Mai presus de toate, am învățat să ne păstrăm optimismul și încrederea în forța economică a României, continuând să investim în creștere și în oameni — fundația succesului nostru. Următorul deceniu va fi despre încredere, inovație și dezvoltare sustenabilă — valori care definesc atât MOL România, cât și clienții care ne inspiră.

Erol Degim

co-CEO, Homerun

Vedem că există un potențial semnificativ de dezvoltare în România și considerăm că acest deceniu va fi influențat de oportunitățile generate de economia digitală. În primul rând, susținerea dezvoltării comunităților locale: platformele digitale precum HomeRun descentralizează accesul la clienți, permițându-le specialiștilor din orașe mici și chiar din mediul rural să își ofere serviciile unui public mai larg. Astfel, ei ajută la satisfacerea cererii naționale și reușesc să își construiască afaceri prospere fără a fi nevoiți să se mute într-un oraș mare. În al doilea rând, vom asista la ascensiunea economiei bazate pe încredere: profilurile verificate, recenziile și sistemele transparente de reputație vor deveni esențiale pentru încrederea consumatorilor și pentru succesul afacerilor. În al treilea rând, bunăstarea și viața sustenabilă vor modela cererea – românii investesc tot mai mult în îngrijirea locuințelor și caută servicii care răspund atât nevoilor fizice, cât și celor psihologice, fiind preocupați de creșterea calității vieții.

Pe viitor, personalizarea prin inteligență artificială va seta un nou standard: de la alegerea specialistului potrivit pentru reparații până la conectarea cu furnizori specializați de servicii de wellness, oamenii se vor aștepta la soluții personalizate, bazate pe date, care să rămână totuși umane și empatice. La HomeRun vedem deja aceste schimbări, însă potențialul există și în afara ecosistemului nostru. Prin sprijinirea profesioniștilor, construirea încrederii și folosirea tehnologiei pentru personalizarea serviciilor, credem că România poate dezvolta economii locale mai puternice, comunități mai fericite și un viitor mai sustenabil.

Lucia Stoicescu

Country Manager, Wonderful România

Tehnologia a transformat complet modul în care companiile își desfășoară activitatea, comunică și inovează, dar și felul în care oamenii interacționează, accesează informații și lucrează. În ultimii 20 de ani, industria software din România a avansat rapid și a învățat o lecție importantă: să investească în tehnologie. Nu de puține ori, am fost pionieri în adopția de noi tehnologii, pe care specialiștii din industria IT locală au știut să le adapteze la nevoile pieței și să le transforme în soluții eficiente și de încredere.  Această capacitate de a valorifica rapid inovația și de a o integra în procesele de business a contribuit semnificativ la creșterea industriei din România, mai ales în contextul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale. Cred că integrarea AI este cel mai mare avantaj pe care îl poate avea o companie în peisajul competitiv actual. Cu o bază solidă de experți, un ecosistem IT care adoptă rapid noile tehnologii și o industrie BPO înfloritoare, România se află într-o poziție unică pentru adopția AI în limbaj natural. Avem nevoie să ne adaptăm constant la schimbare, mai ales pe fondul evoluției accelerate a tehnologiei. Iar pentru companiile care dezvoltă soluții AI, capacitatea de a genera schimbare, nu doar de a se adapta, va fi crucială în viitor. La Wonderful România ne concentrăm pe dezvoltarea de agenți AI care pot genera această schimbare și pot ajuta companiile să devină mai productive, mai eficiente și să-și utilizeze mai inteligent resursele umane.

Am creat agenți AI care pot interacționa la nivel empatic cu utilizatorii, care înțeleg nu doar limbajul, ci și tonul, contextul și particularitățile culturale ale fiecărui client. Acești noi agenți AI vor gestiona interacțiunile vocale, prin intermediul serviciilor de chat și e-mail pentru activitățile de call center pentru companii din industrii precum telecom, utilități/energie, sănătate, retail, industria bancară și de asigurări, astfel încât automatizarea să fie percepută ca umană, iar experiența clientului să fie cu adevărat minunată. În acest context, AI nu va înlocui oamenii, ci va transforma rolurile, iar la Wonderful România ne concentrăm pe integrarea agenților AI care pot automatiza până la 80% din activitățile de suport clienți. Noi credem că, în următorii 3 ani, fiecare companie va avea un agent AI capabil să preia majoritatea interacțiunilor cu clienții, în mod integrat și să genereze cu adevărat valoare adăugată pentru companii.

Oana Iliescu

Managing Director, Cushman & Wakefield Echinox

Următorul deceniu va fi marcat de o transformare profundă, care se conturează drept cea mai amplă din ultimii 20 de ani – sau poate chiar din ultimii 100 de ani. În domeniul imobiliar, modul în care oamenii trăiesc, lucrează și își petrec timpul liber continuă să se schimbe fundamental, iar granițele dintre sectoarele pieței (office, retail, rezidențial, industrial etc.) devin tot mai fluide. Succesul se va măsura prin relevanță, adaptabilitate și calitatea experienței oferite.Tehnologia, sustenabilitatea și agilitatea vor dicta valoarea. Clădirile nu vor mai fi doar structuri, ci ecosisteme vii, flexibile și conectate la nevoile comunităților. Industria se află într-o etapă de redefinire, în care valoarea reală se construiește prin capacitatea de a îmbina inovația și inteligența artificială cu viziunea umană și discernământul strategic. În același timp, rolul consultanților evoluează: de la furnizori de servicii la parteneri capabili să anticipeze tendințe și să ghideze deciziile într-un context în continuă schimbare. Toate segmentele de piață vor continua să evolueze – unele se vor redefini, iar altele vor cunoaște o creștere accelerată. Cel mai probabil vom vedea și în România dezvoltarea unor categorii noi de active, precum Private Rented Sector, Student Housing sau Data Centers, care reflectă transformări demografice, sociale și tehnologice. Tendințele globale arată o revenire treptată a investițiilor și o concentrare mai mare pe calitatea activelor, pe impactul lor social și pe sustenabilitate. În următorii ani, succesul va fi definit nu doar de rezultate financiare, ci mai ales de capacitatea de a construi valoare durabilă pentru oameni și comunități. Privind înapoi, lecțiile rămân aceleași: adaptabilitate, reziliență, încredere și echilibru. Ultimii 20 de ani au demonstrat că fiecare criză sau schimbare majoră aduce o oportunitate de învățare și reinventare. Cei care au rămas curioși, consecvenți și deschiși la nou au transformat provocările în creștere și au pus bazele unei dezvoltări sustenabile.

Mădălina Cojocaru

Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox

Pentru România, în următorul deceniu, formarea oamenilor va fi esențială. Investițiile și infrastructura nu sunt suficiente fără oameni bine pregătiți. De aceea, e important să păstrăm partea teoretică în educație și să o echilibrăm cu practica, pentru ca învățarea să fie cu adevărat utilă. Schimbarea ar trebui să înceapă din liceu: elevii au nevoie de bază teoretică, dar și de îndrumare profesională, proiecte practice și contact cu lumea reală. La facultate, conceptele și examenele rămân importante, însă ar trebui completate cu stagii plătite, colaborări cu companii și experiență directă de lucru. În plus, România are nevoie de programe flexibile pentru adulți – cursuri scurte, reconversie profesională și educație digitală accesibilă. Lumea se schimbă repede, iar oamenii trebuie să se poată adapta. Un alt aspect important este păstrarea tinerilor în țară. Salariile au devenit mai competitive, dar nu este suficient. Tinerii au nevoie de medii de lucru moderne, în care ideile lor contează, și sunt încurajați să aibă inițiativă. Este important să vadă antreprenoriatul ca pe o opțiune reală, nu ca pe un risc prea mare.Tehnologia va continua să influențeze toate domeniile, iar România va avea nevoie de oameni flexibili, capabili să colaboreze și să se folosească de tehnologie în mod eficient. Nu toți trebuie să fie programatori, dar angajatii trebuie să fie pregătiți pentru o lume în care tehnologia face parte din orice job. România are un mare avantaj: oameni inteligenți, creativi și adaptabili. Dacă investim în ei, combinând teoria cu practica și oferindu-le sprijin de la liceu până la primii ani de carieră, în timp ce le dăm libertatea să inoveze și să construiască propriile proiecte, acest lucru poate deveni cel mai puternic atu al nostru în următorul deceniu.”

Erol Degim

co-CEO, Homerun

În ultimii 20 de ani, transformarea digitală a schimbat modul în care comunicăm, facem cumpărături, lucrăm și în care ne planificăm viața de zi cu zi. Ca parte a demersului nostru de a construi una dintre principalele platforme online pentru servicii, am observat un tipar în comportamentul oamenilor: odată ce se obișnuiască să folosească tehnologia pentru a-și simplifică viața, caută să extindă ariile de aplicabilitate. Dacă la început veneau pe HomeRun căutând servicii pentru reparații în locuință, astăzi caută și meditatori pentru copii, servicii de curățenie, organizatori de nunți sau chiar psihologi. Tehnologia aduce oportunități, dar intensifică și competiția, astfel că una dintre lecțiile esențiale pe care le-am învățat este să înțelegi comportamentul consumatorului, să anticipezi nevoile și să te adaptezi rapid. Pe viitor vedem mai multe tendințe vor continua să modeleze viitorul serviciilor locale. Accelerarea digitală este esențială: așa cum comerțul electronic a remodelat retailul, platformele mobile transformă modul în care oamenii descoperă și rezervă servicii locale. La HomeRun un spațiu transparent, unde clienții se pot conecta instant cu specialistul potrivit pentru nevoia pe care o au,  alegând și după recenzii, evaluări și portofoliul digital. Creșterea noastră de 51% în prima jumătate a anului 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut arată cât de repede se schimbă lucrurile datorită digitalizării. Încrederea, transparența și accesibilitatea pe telefonul mobil vor fi motoarele acestei creșteri. La fel de important este empowerment-ul profesioniștilor. Economia digitală arată că democratizarea accesului creează oportunități, iar mii de furnizori fac pasul online pentru prima dată prin platformă. Cu HomeRun, ei își pot prezenta portofoliul, pot găsi clienți noi și pot crește fără să fie nevoiți să devină experți în vânzări sau marketing.

Următorul deceniu va aparține celor care adoptă instrumentele digitale ca factori de creștere și consolidare a reputației, iar misiunea noastră este să le oferim o platformă echitabilă pentru a reuși.

Trebuie, de asemenea, să privim inteligența artificială ca pe un colaborator. AI ne ajută să potrivim clienții și profesioniștii mai rapid și mai precis, economisind timp și reducând fricțiunile. Totuși, elementul uman rămâne de neînlocuit: relațiile, încrederea și empatia sunt construite de oameni, nu de algoritmi. În final, personalizarea prin date va defini anii următori. Serviciile predictive vor anticipa nevoile—reamintind utilizatorilor că trebuie să se ocupe de mentenanță, sugerând cea mai bună echipă de mutări sau conectând consumatorii cu un meșter care poate să le ofere servicii atunci când programului lor le permite. La HomeRun credem că datele pot ghida, dar numai o abordare bazată pe empatie va atrage loialitatea. Așadar, credem că viitorul serviciilor locale va fi modelat de accesibilitate, empowerment, încredere și personalizare—valori pe care ne angajăm să le livrăm la HomeRun.

Bogdan Botezatu

Senior Director, Threat Research & Reporting, Bitdefender

Următorii 15 ani nu vor fi modelați de descoperiri spectaculoase, ci de felul în care vom reuși – sau nu – să controlăm propriile invenții. Direcția lumii va fi probabil dictată de câțiva factori extrem de importanți: reglementarea inteligenței artificiale, controlul asupra datelor, accesul la energie și echilibrul economic dintre Est și Vest, dintre inovație și producție.

Inteligența artificială, din magie în infrastructură

Inteligența artificială va continua să evolueze, dar miza reală nu va fi cât de deșteaptă devine, ci cât de responsabil o putem folosi. O lume fără reguli clare riscă să alunece în haos informațional, unde deciziile automate scapă de sub controlul uman. AI-ul va deveni o infrastructură invizibilă, integrată în tot: producție, educație, sănătate, securitate, chiar și politică. Nu ne vom mai uita la AI cum ne-am uitat la primii asistenți digitali sau large language models, ci mai mult ca infrastructură de utilități. Controlul datelor va deveni cea mai disputată și valoroasă resursă, iar marile companii se vor transforma în pseudostate care gestionează economii paralele.

Etica algoritmilor și economia reputației

Competiția nu se va mai purta pe produse, ci pe etica algoritmilor. Reglementarea tehnologică va fi agresivă, iar reputația va valora mai mult decât profitul. Companiile care adoptă și creează AI „responsabil” vor deveni instituții de încredere; cele care trișează vor fi vânate de public, guverne și abandonate de proprii clienți.

Munca modulară și meseriile care încă nu există

Munca hibridă va evolua probabil în muncă modulară. Oamenii vor lucra simultan pentru mai multe organizații, coordonați de un AI personal care le va administra proiectele, calendarul și, foarte probabil, viața. Start-up-urile din software vor fi primele lovite de automatizarea codului. Pe măsură ce AI-ul va scrie programe mai eficient decât un om, zona de inovație se va muta către deep tech: energie, materiale, neuroștiință, securitate. Aplicațiile de lifestyle vor dispărea într-o piață sufocată de redundanță. În locul lor vor apărea ecosisteme de AI-uri specializate, fiecare cu propria economie de microtranzacții. Ca întotdeauna, tehnologia va crea meserii pe care azi nu le putem imagina. În urmă cu 17-18 ani, angajam prima generație de „social media manageri” – o funcție care nu exista atunci când mulți dintre noi intram pe băncile facultății. Astăzi, e o industrie întreagă, capabilă să modeleze percepția unui brand, să influențeze decizii de cumpărare și chiar să decidă succesul sau eșecul unei companii prin felul în care gestionează fluxul de atenție din rețelele sociale. La fel se va întâmpla și cu noile roluri născute din relația om – AI: curatori de realitate, eticieni algoritmici, designeri de identități digitale sau terapeuți tehnologici. În fond, fiecare revoluție industrială a distrus ceva și a creat altceva –  doar că de data asta, ritmul e de zeci de ori mai rapid, iar perioada de recalibrare e aproape inexistentă.

Lumea generată în timp real

Nu doar piața forței de muncă va trece printr-o reconfigurare fundamentală, ci și realitatea așa cum o știm. Noii algoritmi de generare video vor șterge complet linia dintre real și artificial. Filmul, știrea și jocul vor deveni simple variații ale aceluiași flux de date. Oamenii nu vor mai consuma conținut deja creat, ci îl vor comanda după dispoziție, iar algoritmii de inteligență artificială îl vor crea instant. Fiecare va trăi într-un context media personalizat, care se mulează perfect pe așteptările individului. Adevărul devine relativ, fiindcă fiecare utilizator primește propria versiune de lume, ajustată de algoritmi. Propaganda tradițională va părea artizanală pe lângă manipularea fină a realităților personalizate. În contrast, vor apărea refugii analogice – comunități care refuză conținutul sintetic și revin la interacțiunea umană ca formă de rezistență culturală.

Securitatea digitală, singura coloană vertebrală

Tot acest sistem global se sprijină pe o singură coloană vertebrală: încrederea și securitatea digitală. Fără aceasta, totul se prăbușește. De la rețele energetice până la economiile algoritmice și AI-urile creative, fiecare strat tehnologic depinde de securitate. Atacurile cibernetice nu vor mai viza doar furtul de date, ci alterarea realității: sabotajul modelelor, manipularea deciziilor, rescrierea informației. Securitatea cibernetică va avea un rol din ce în ce mai dificil pe măsură ce ea însăși devine infrastructură critică în tot ce atinge tehnologia.