Wizz Air doboară toate recordurile în aviația din România. Supremația nu este o veste bună

John Stephenson, vicepreședintele companiei aeriene Wizz Air, a prezentat, în premieră, într-o conferință de presă desfășurată la București, cota de piață din România. 31,5% dintre pasagerii care zboară din București și din țară cumpără bilete de la Wizz Air, 23,4% de la TAROM și 10,8% de la Blue Air. Numărul de pasageri transportați pe piața locală de compania controlată de fondul american de investiții Indigo Partners va ajunge la 3,8 milioane în acest an, cu o cincime mai mult față de nivelul din de 3,1 milioane din 2013. Doar în ultimele două luni oficialii au anunțat 20 de noi rute din România, precum și demararea operarării zborurilor de pe aeroportul din Iași, ceea ce va însemna, potrivit reprezentanților Wizz Air, 1,35 milioane de locuri suplimentare în 2015, respectiv un plus de capacitate de 29% .

„Rețeaua se află în plină expansiune și frecvențele crescute pe rutele existente vor atrage cu siguranță mai mulți pasageri, fie că vor fi călători în scopuri turistice sau de business. Creșterea va stimula turismul la nivel național“, spunea Stephenson. Un calcul simplu arată așadar că, dacă estimările celor de la Wizz Air se vor adeveri, compania va ajunge să transporte cinci milioane de pasageri la finele anului viitor de pe aeroporturile din București, Arad, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Sibiu, Târgu-Mureș și Timișoara.

Cinci milioane de pasageri transportați dintr-o piață în care jucători precum TAROM și Blue Air raportează an de an scăderi sau, în cel mai bun caz, stagnări vor duce Wizz Air în poziția de a deveni lider detașat în topul celor mai mari companii aeriene de pe plan local, cu o cotă de piață apropiată de 50%. Practic, pasagerii câstigați de Wizz Air nu vor fi doar noi, ci cei mai mulți vor fi luați de la concurență. În prezent, Wizz Air transportă de aproape două ori mai mulți pasageri decât TAROM și de aproape trei ori mai mulți decât Blue Air. Creșterea accentuată a operațiunilor Wizz Air din ultimii ani din România a făcut ca numărul de aeronave Airbus A320, cu 180 de locuri, alocate acestei piețe să ajungă la 17. Prin comparație, transportatorul aerian național are în flotă 24 de aeronave – ATR, Boeing și Airbus – cu o capacitate totală mai mică decât cea a rivalilor roz. În prezent, Wizz Air zboară pe 93 de rute, față de cele 43 ale TAROM.

„Este o piață în care competiția este liberă, iar interesul statului român este să le permită cetățenilor să zboare în Europa. În condițiile în care concurenții din piață au flota veche și nu au deloc resurse să se dezvolte, este normal că americanii au ajuns să domine piața“, spune Adrian Ionașcu, director în cadrul companiei Blue Air. El dă exemplul Italiei, unde compania low-cost Ryanair a speculat slăbiciunile Alitalia într-un mod similar și a ajuns să controleze traficul din Peninsulă. „Diferența față de alte țări este modul cum Wizz Air a ajuns astăzi numărul unu. Mă refer la felul în care au intrat pe piață și la ajutoarele de stat primite de la autorități pe diverse aeroporturi din țară, în condițiile în care ei nu plătesc taxe statului român întrucât nu au nicio sucursală deschisă în România, ci doar câțiva piloți și stewardeze“, mai spune managerul.

Tribunalul Timiș a stabilit în 2012 că Wizz Air a primit „ajutor de stat ilegal“ de la aeroportul Traian Vuia din Timișoara, estimat la 4 milioane de euro. În prezent, compania mai beneficiază de ajutoare de stat pentru deschiderea de noi rute din partea consiliilor județene din Dolj, Sibiu, Mureș

„Conform legislației în domeniul concurenței, se prezumă, până la proba contrară, că o companie se află în poziție dominantă în cazul în care cota de piața înregistrată în perioada supusă analizei depășește 40%. Trebuie avut în vedere, însă, că legea nu interzice deținerea unei poziții dominante, ci abuzul de poziție dominantă“, spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Astfel, compania care are poziție dominantă nu are voie, printre altele, să impună partenerilor prețurile de vânzare sau de cumpărare, să aplice, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, să practice prețuri foarte mari (excesive) sau foarte mici (prețuri de ruinare), în scopul eliminării concurenților. Prețurile mici sau „de ruinare a concurenței“, despre care vorbește șeful Concurenței, reprezintă tocmai magnetul care a atras milioane de pasageri către serviciile Wizz Air, companie care a intrat pe piață cu tarife de până la patru ori mai mici față de companiile tradiționale de aviație, diferență care s-a mai atenuat de-a lungul timpului.

Oficialii companiei Wizz Air au declarat că operatorul aerian „nu are prețuri de dumping, iar competiția este binevenită, consumatorii fiind cei care aleg“. Compania operează peste 340 de rute, iar prețul mediu pentru un zbor este de 47 de euro – „ne așteptăm ca tarifele noastre foarte mici să continue să genereze creștere“. Principalul instrument de marketing al companiei va fi așadar atent supravegheat cât de curând de autoritățile de resort, iar poziția dominantă ar putea duce la creșterea tarifelor plătite de pasageri.

Motivele sunt ușor de intuit: scumpirea ar arăta că prețurile nu mai sunt „foarte mici“ și nu pot așadar ruina concurența, ceea ce ar ilustra că nu se face abuz de putere, într-un context în care Wizz Air ar avea jumătate din piață, deci o putere mult mai mare, controlând exclusiv zeci de rute și transportând de două ori mai mulți pasageri decât cel mai apropiat concurent.