Una dintre cele mai mari companii românești pregătește investiții gigant de 12 miliarde de euro, ce vor transforma România într-o putere în domeniul unde toate țările europene suferă

2022 este anul care ne-a arătat mai mult ca niciodată că viitorul economic al unui stat depinde, în mare parte, de cel energetic și de felul în care sunt folosite resursele sale. Miza pe securitate și independență energetică reprezintă nu doar o cale de ieșire din criză, ci poate deveni o oportunitate ca România să se transforme într-un jucător important la nivel regional. O demonstrează proiectele de 12 miliarde de euro planificate de Nuclearelectrica pentru următorii ani. Care sunt obiectivele acestor proiecte?

„Prin măsurile adoptate, criza prețului la energie va fi atenuată. În ceea ce privește securitatea energetică, în furnizare, protecția consumatorului din acest punct de vedere, investițiile în extinderea capacităților sunt necesare și România face pași importanți în acest sens”, răspunde, în câteva linii, Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, referindu-se la felul în care vede el evoluția sectorului energetic – un domeniu a cărui importanță a fost demonstrată poate mai mult ca niciodată în anul pe care urmează să îl încheiem.

Dacă anterior, discuțiile despre „mixul energetic” țineau mai degrabă de specialiștii din industrie, acum aproape că nu există consumator care să nu fie familiarizat cu expresia – ce poate avea un cuvânt atât asupra facturii de acasă, dar și asupra evoluției crizei curente. Așa cum orice criză naște însă oportunități – și potențialul energetic al României este accentuat odată cu acest context – iar Nuclearelectrica (SNN) are un rol major în stabilirea câtorva dintre direcțiile posibile de dezvoltare, ce ar putea transforma piața locală într-un hub regional al producției de energie curată.

În prezent, Nuclearelectrica este singurul producător de energie nucleară din România și acoperă aproximativ 20% din consumul național de energie, ceea ce reprezintă aproximativ 33% din energia curată a României. Compania deține Sucursala CNE Cernavodă, care operează două unități nucleare CANDU (acestea sunt două dintre cele mai performante unități dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, fiecare dintre acestea are o putere instalată de producție de 700 MW) și sucursala FCN Pitești (o fabrică de combustibil nuclear), și se află în proces de realizare a unui ciclu integrat al combustibilului prin achiziționarea unei linii de prelucrare a concentratului de uraniu, pentru a sprijini proiectele de investiții pe termen lung ale companiei. Țintele pe termen lung ale companiei sunt ambițioase. „Scopul este ca după anul 2031, cu încă două unități CANDU în operare, să atingem o cotă de piață de 36%. La aceasta se adaugă și 462 MW, capacitate instalată in SMR. Astfel vom acoperi aproximativ 66% din producția de energie curată a României”, explică Ghiță.

În acest sens, SN Nuclearelectrica SA are în derulare proiecte de investiții strategice în valoare estimată de 12 miliarde de euro, printre care: Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, Proiectul Unităților 3 și 4, dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) în cooperare cu NuScale, dar și proiecte suport pentru operarea curentă, cum ar fi o instalație de detritiere. „Proiectele de investiții ale SNN vor contribui cu energie curată la stabilitatea enegetică a României, la dezvoltarea socio-economică, la dezvoltarea industriei nucleare și la formarea unei noi generații de specialiști”, crede el. În ceea ce privește emisiile, realizarea proiectelor de investiții ale SNN vor conduce, după anul 2031, la asigurarea a aproximativ 33% din necesarul de consum și, estimativ, 66% din energia fără emisii de CO2 la nivel național, precum și la evitarea eliberării în atmosferă a aproximativ 24 de milioane de tone de CO2 anual.

În plus, proiectul  reactoarelor  modulare mici pe care România îl dezvoltă poate contribui la securitatea energetică a regiunii, prin exemplul de bune practici în dezvoltare și operare pe care și-l propun. „De peste 26 ani, România este recunoscută la nivel internațional pentru standardele înalte de securitate nucleară și operare la standarde de excelență și performanță, Unitățile 1 și 3 fiind în top, pe locurile 1 și 3 în peste 440 unități nucleare la nivel global”, argumentează Cosmin Ghiță.

De asemenea, adaugă el, România are un lanț solid de furnizori în industria nucleară cu experiență de peste 50 ani, o școală de ingineri apreciată la nivel internațional, precum și un reglementator (CNCAN) pe care îl descrie drept profesionist și riguros. „Toate acestea sunt atuuri care permit României să ocupe o poziție de lider în industria nucleară regională și să devină un hub pentru dezvoltarea și asamblarea de componente pentru reactoarele modulare mici, centru de pregătire pentru viitorii operatori și susținător al țărilor care au intenția să își dezvolte un program nuclear, înțelegând benefiicile pe termen lung ale acestuia, dar care nu au experiența necesară în prezent.”

Dincolo de obiectivele mari însă, investițiile în proiecte de energie nucleară vor avea un efect direct și asupra buzunarelor consumatorilor. Conform raportului cu privire la costurile energiei electrice, 2020, emis de Agenția Internațională pentru Energie (IAE) în colaborare cu Agenția pentru Energie Nucleară (OECD-NEA) în 2020, retehnologizarea are cel mai scăzut cost al electricității dintre toate sursele de energie – în medie 32 de dolari/MWh (comparativ cu 50 de dolari/MWh pentru energia eoliana; 56 de dolari/MWh pentru panourile solare; 91 de dolari/MWh pentru centralele pe cărbune.). Costul energiei generate de capacități nucleare noi, de mari dimensiuni, este de 69 de dolari/MWh, în timp ce costul energiei generate de reactoarele modulare mici (SMR) NuScale este 64 de dolari/MWh, la costul forței de munca din Statele Unite.

Cum devine „small thinkingul” „big thinking” în industria energiei nucleare? Cosmin Ghiță observă cum actualul context geopolitic global a subliniat mai mult ca niciodată importanța unui sistem energetic rezistent, decarbonizat și independent, având în vedere faptul că securitatea aprovizionării cu energie și prețurile accesibile pentru cetățeni și întreprinderi sunt chestiuni urgente pentru factorii de decizie din întreaga lume. „În contextul actualei crize energetice și în timpul pandemiei mondiale, energia nucleară și-a dovedit capacitatea de a genera energie electrică în mod fiabil și non-stop, asigurând funcționarea continuă și rezistentă a serviciilor critice și menținând stabilitatea socială, alimentând casele, birourile, școlile, spitalele și furnizorii de internet. Electricitatea produsă de flota existenta de centrale nucleare retehnologizate este extrem de competitivă și rămâne opțiunea cu cel mai mic cost al energiei electrice nu numai în rândul surselor cu emisii reduse de dioxid de carbon, ci și în rândul tuturor surselor de energie”, spune directorul general al SNN. Astfel, proiectele nucleare de construcție nouă sunt, de asemenea, competitive din punctul de vedere al costurilor, iar reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), aflate în prezent în curs de dezvoltare vor aduce  avantajul suplimentar al unor costuri inițiale mai mici și al unor perioade de construcție mai scurte. În plus, reactoarele mari, SMR și reactoarele modulare avansate pot oferi o mare varietate de aplicații neelectrice, cum ar fi producția de hidrogen curat, energia termică pentru încălzire urbană, desalinizare, căldură industrială, precum și completarea naturii variabile a tehnologiilor regenerabile. „Angajamentul  global de a crește producția de energie din surse regenerabile va necesita capacități suplimentare dispecerizabile cu emisii reduse de carbon pentru a ne echilibra rețelele electrice. Expertiza și inovarea la nivel mondial în domeniul nuclear ar trebui să fie utilizate pe deplin pentru a ne asigura nevoile energetice actuale și viitoare. Tranziția energetică nu este posibilă fără menținerea și extinderea rolului energiei nucleare.”

Cosmin Ghiță observă și că interesul internațional față de dezvoltarea reactoarelor modulare mici a crescut semnificativ în ultima perioadă. SMR devin din ce în ce mai mult o soluție optimă, luând în considerare necesitatea de a răspunde nevoilor de securitate energetică și politicilor de mediu. Marea Britanie, Franța, Polonia, Cehia, Estonia, Suedia, Belgia, Bulgaria sunt interesate de dezvoltarea SMR. În același timp, NuScale a semnat deja memorandumuri de colaborare cu companii din diverse țări europene, cum ar fi KGHM și PBE, Polonia; Energoatom, Ucraina; Energy Holding, Bulgaria; CEZ, Cehia; etc. „«Small thinking» este în esență «big thinking» prin modularitate. SMR-urile permit fabricarea componentelor majore și transportul acestora pe amplasament. SMR-urile au un proiect mai simplu, trăsături de securitate nucleare sporite și, implicit, costuri mai reduse și flexibilitate. SMR-urile pot fi utilizate în rețele mai mici, piețe energetice mai mici, zone izolate, pot fi adaptate diferitelor zone industriale, aspecte dificile pentru reactoarele de mare capacitate și, de asemenea pot funcționa mai bine în mixuri energetice ce au un grad de penetrare a surselor regenerabile mai mare”, explică CEO-ul Nuclearelectrica.

În prezent, energia nucleară reprezintă o componentă a mixului energetic în 13 dintre cele 27 de state membre ale UE, având o pondere de aproximativ 26% din energia electrică produsă la nivelul Uniunii, potrivit datelor oficiale. Legat de scepticisimul unora dintre reprezentanții statelor lumii de a se orienta spre acest tip de energie, cum ar fi Germania, care a preferat să repornească centrale pe cărbune în contextul energetic actual, Cosmin Ghiță răspunde: „Este dreptul fiecărui stat în a-și stabili strategia energetică în baza resurselor de care dispune sau a politicilor energetice pe care le consideră sustenabile pe termen mediu și lung. În ceea ce privește dezvoltarea capacităților nucleare, fie că vorbim de reactoare cu o putere instalată mare sau de reactoare modulare mici, un singur lucru este cert: un accident de tipul celui de la Cernobîl nu mai este posibil astăzi, pe niciuna dintre tehnologiile nucleare în operare sau în dezvoltare.  Lecțiile învățate atunci, la care se adaugă preocuparea constantă la nivel de industrie de a avea tehnologii robuste, cu sisteme redundante, pentru a preveni incidente sau accidente înseamnă o diferență majoră intre momentul 1986 și 2022.”

El spune și că în prezent, industria nucleară este cea mai reglementată la nivel internațional, beneficiind de îmbunătățiri multiple pe o perioadă de 30 ani, indiferent de tipul de reactor/tehnologia utilizată. „Securitatea nucleară este prioritatea absolută, toate măsurile, standardele la nivel internațional, misiunile de evaluare și planurile de investiții fiind direcționate către asigurarea și menținerea unui nivel înalt de securitate nucleară.” În ceea ce privește situația din Ucraina și îngrijorările referitoare la centrala nucleară de la Zaporojie, aceasta este într-adevăr una sensibilă, crede Cosmin Ghiță, însă el observă că implicarea  organismelor nucleare are o importanță deosebită în atenuarea potențialelor riscuri, așa cum reiese și din implicarea deosebită a IAEA (Agenția Internațională a Energiei Atomice).

Potențialul nuclear al României, magnet pentru investiții? „La nivel global, există un interes crescut pentru investițiile în  industria nucleară că răspuns la asigurarea simultană a securității energetice, independenței, protecției consumatorului, țintelor de decarbonare. La interesul strategic și/sau economic, se adaugă includerea energiei nucleare în taxonomia Comisiei Europene pentru finanțare durabilă”, descrie CEO-ul SNN ceea ce ar putea fi una dintre marile oportunități ale României, prin industria pe care el o reprezintă. Astfel, mecanismele de cooperare industrială în principal în domenii complexe precum cel nuclear reprezintă o prioritate la nivel internațional. „Investițiile, bonitatea, importurile și exporturile unor echipamente critice și a know-how-ului sunt astăzi unele dintre cele mai frecvente dificultăți. Proiectele energetice strategice (capacități noi) și alimentarea cu energie au o dimensiune de securitate puternică. O alimentare sigură și constantă necesită diversificarea furnizorilor și resurselor, o creștere a capacității necesită o rețea industrială consolidată care la rândul său vă duce la implicarea și dezvoltarea unor companii interne mai mici”, crede el.

În calitate de reprezentant al industriei, Ghiță spune că aceasta are un angajament ferm de a dezvolta atât reactoare de mari dimensiuni, cât și reactoare modulare mici. Reactoarele la scară mare pot asigura o energie electrică în bandă curată și la prețuri accesibile iar, în plus, SMR-urile pot asigura flexibilitatea rețelei, precum și aplicații non-electrice, cum ar fi căldura și hidrogenul. „Ambele sunt necesare pentru a asigura securitatea aprovizionării și decarbonizarea, iar România are nevoie de noi capacități nucleare, are nevoie de energie curată, stabilă și la prețuri accesibile, ca soluție pentru realizarea securității energetice și protecția consumatorilor. De asemenea, România, prin Nuclearelectrica, poate  să valorifice expertiza de peste 26 de ani în operarea nucleară la cele mai înalte standarde de siguranță și expertiză de peste 50 de ani a industriei nucleare românești și să devină un lider regional în operare, un centru de producție și asamblare de componente și un centru de pregătire a viitoarei generații de ingineri nucleari.”

Cosmin Ghiță oferă și un argument care se bazează pe cifre în acest sens:  pe baza studiului ROMATOM privind capacitatea industriei nucleare românești de a participa la dezvoltarea programului nuclear românesc, se estimează că potențialul de participare a industriei nucleare românești, cu referire la bunurile și serviciile identificate în acest studiu, poate fi evaluat la aproximativ 1-1,6 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta între 25% și 40% din valoarea totală a contractului de inginerie, procurare, construcție și punere în funcțiune. Studiul estimează, de asemenea, că industria locală poate asigura maximum 19.000 de locuri de muncă angajate în dezvoltarea programului nuclear românesc (11.000 de locuri de muncă existente plus 8.000 de locuri de muncă ce pot fi create în cazul în care se primesc comenzi).

Pașii Nuclearelectrica pentru independența energetică a României. Valoarea totală a proiectelor de investiții ale Nuclearelectrica se ridică la 12 miliarde de euro, potrivit lui Cosmin Ghiță, principalele direcții fiind atât retehnologizarea și construcția de noi reactoare la centrala de la Cernavodă, pregătirea personalului și dezvoltarea de parteneriate cu universități, cât și dezvoltarea reactoarelor de mici dimensiuni în parteneriat cu americanii de la NuScale. Concret, România, prin Nuclearelectrica, are în plan dezvoltarea a trei proiecte majore de investiții, complementare, primul în plin proces de derulare, Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă, integral gestionat de SNN, proiectul unităților CANDU și SMR, în cooperare cu parteneri americani.  „Primele două oferă energie curată, în bandă, implicit securitate în furnizare și disponibilitate sistemului energetic, iar SMR-urile flexibilitate, posibilitatea de a proteja economic și social zonele cu centrale pe cărbuni scoase din uz, dezvoltare locală, locuri de muncă. Ceea ce un reactor de mare capacitate nu poate face, poate realiza un SMR, între ele realizându-se astfel un echilibru esențial în producție și răspuns la decarbonare și necesități de sistem energetic sau zonale”, detaliază Cosmin Ghiță.

Proiectul Unităților CANDU (Reactoarele 3 și 4) este prevăzut în Strategia Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050 precum și în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenței energetice a României și al îndeplinirii țintelor de decarbonizare asumate de România în calitate de Stat Membru UE. Proiectul urmează să fie implementat în trei etape; prima fiind etapa pregătitoare, demarată deja de Nuclearelectrica prin capitalizarea și operaționalizarea companiei de proiect, Energonuclear SA. Etapa a doua a proiectului va consta în realizarea de lucrări preliminare din Faza 1 a contractului de IPC (Inginerie, Procurare și Construcții) și va avea o durata de 18-24 luni, iar etapa a treia a proiectului constă efectiv în realizarea lucrărilor în șantier de construcție, montaj și punere în funcțiune, etapă estimată la 69-78 de luni. Astfel, se previzionează că Unitatea 3 va fi pusă în funcțiune în 2030.

Retehnologizarea Unității 1 a centralei de la Cernavodă presupune prelungirea duratei de viață a reactorului cu încă 30 de ani (acestea au o durată de viață inițială de 30 de ani). Început în 2017, acest proces de retehnologizare are deja o primă etapă finalizată, iar faza a doua a continuat în iulie 2022 prin semnarea primului contract cu Candu Energy, membră a grupului SNC-Lavalin și Autoritatea de Proiectare a Unității 1 și OEM (producător de echipamente originale) pentru tehnologia CANDU, în faza a doua a proiectului.  Faza a treia  a proiectului începe odată cu oprirea Unității 1 și constă în derularea efectivă a lucrărilor din Proiectul de Retehnologizare a U1, în instalațiile unității, precum și repunerea acesteia în funcțiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de funcționare de 30 de ani, după anul 2028.

În ceea ce privește dezvoltarea reactoarelor de mici dimensiuni (SMR) în parteneriat cu americanii de la NuScale, acesta vizează dezvoltarea unei centrale NuScale cu 6 module, 462 MWh, cel mai devreme la nivelul anilor 2027/2028. „Tehnologia nucleară NuScale în bandă, sigură, accesibilă financiar, cu zero emisii de CO2, va fi în principal dezvoltată pe locațiile fostelor centrale pe cărbune. De la momentul încheierii MOU cu NuScale, în anul 2019, Nuclearelectrica a lucrat constant pentru dezvoltarea acestui proiect”, spune Cosmin Ghiță. La nivel internațional, aproximativ 70 de concepte SMR sunt în curs de dezvoltare în diferite etape, având diferențe tehnologice, diferite niveluri de implementare, precum și diferite niveluri de licențiere.

Proiectul din România, de la Doicești, este încă în etapa  studiilor de amplasament. Recent, în octombrie 2022, Agenția SUA pentru Comerț și Dezvoltare (USTDA) a acordat un grant de 14 milioane de dolari către RoPower, iar acesta va fi folosit pentru studiul preliminar de inginerie și proiectare (FEED) pentru a avansa proiectul dezvoltării primei centrale nucleare SMR din România. Acest studiu preliminar va include elemente cheie de dezvoltare a proiectului, precum un plan de configurare a amplasamentului, o estimare bugetară și un plan de execuție a analizei de impact asupra mediului, detaliază Cosmin Ghiță.

Grantul de 14 miloane de dolari urmează finanțarii nerambursabile de 1,2 milioane de dolari tot din partea USTDA pentru finanțarea unei evaluări tehnice inițiale de identificare și ierarhizare a amplasamentelor potențiale din România și filierele ce pot fi utilizate pe acestea. „În urma selectării amplasamentului, România are potențialul de a implementa primele reactoare modulare mici din Europa și de a deveni un catalizator pentru implementarea SMR în regiune, în special în alte țări din cadrul Inițiativei celor Trei Mări care doresc să își consolideze securitatea energetică cu o sursă de energie sigură, stabilă, accesibilă și curată și să își atingă în același timp obiectivele de decarbonizare. Fiind printre primele țări care se alătură demersului de independență energetică cu una dintre cele mai avansate tehnologii de energie nucleară, tehnologia inovatoare a reactoarelor modulare mici a NuScale, România va obține o poziție de lider și multiple beneficii socio-economice: are potențialul de a deveni o bază pentru susținerea producției și asamblarea componentelor SMR și un centru de pregătire și formare a viitorilor operatori și specialiști”, descrie importanța acestui proiect Cosmin Ghiță.

În acest sens, România va dezvolta primul simulator pentru camera de comandă a unui SMR NuScale din Europa, care va fi utilizat pentru formarea noii generații de ingineri. Comunitatea din Doicești are, de asemenea, potențialul unor beneficii multiple, în timp ce NuScale și Nuclearelectrica fac pași spre implementarea în România, în acest deceniu, a primei centrale electrice NuScale cu 6 module, de 462 Mwe: „Se estimează că centrala electrică NuScale cu 6 module va genera 193 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă în construcții, 2.300 de locuri de muncă în producție și va ajuta România să evite producerea a 4 milioane de tone de emisii de CO2 pe an”.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL