Un tablou de familie

Presedintele Traian Basescu a reusit sa incheie cu un gest simbolic de mare efect una din saptamanile politice cele mai agitate din acest an. Dupa ce s-a aparat de acuzatiile de colaborare cu Securitatea uzand de o elocventa demna mai curand de un politician din opozitie, cu interventii in direct la doua posturi de televiziune si mesaje acide pe forumul unui ziar central, presedintele a carmit discutia publica spre o tema mult mai inalta, anume necesitatea de modificare a Constitutiei.

E adevarat, pe tot parcursul saptamanii, tema fusese pregatita si hranita de diverse declaratii ale democratilor si ale liberalilor, fiecare cu propria sa varianta de modificare a Constitutiei. Previzibil, PD sustine trecerea la un regim semiprezidential asemanator cu cel din Franta, cu un presedinte care prezideaza guvernul, in timp ce PNL ramane adeptul unui regim parlamentar, in care Legislativul sa-i confiste electoratului placerea de a-si desemna prin vot direct presedintele. Si, la fel de previzibil, multi comentatori au taxat frenezia initiativelor de modificare a Constitutiei drept diversiune sau obsesie pentru impartirea puterii intr-o perioada in care prioritatile par cu totul altele, in speta legile integrarii si adaptarea la UE.

Numai ca Traian Basescu a folosit discutia despre Constitutie pentru a crea un tablou de familie politica greu imaginabil pana mai deunazi. Seful statului s-a afisat la Scoala de vara a tinerilor social-democrati, cu o atitudine remarcabil de impartiala in raport cu propunerile PD si PNL, cerand doar o schimbare a Constitutiei asa incat relatia intre puterile statului sa fie mai eficienta, dar declarandu-se indiferent daca parlamentul sau presedintele vor capata mai multa putere.

E adevarat ca ulterior a intervenit liderul PSD, Mircea Geoana, nevrand sa rateze ocazia de a-l critica pe presedinte pentru presupusa intentie a acestuia de a schimba Constitutia anume ca sa-si aroge mai multa putere. Dar evenimentul simbolic se produsese deja la reuniunea TSD. Inconjurat de niste juniori social-democrati jucausi, care i-au daruit mai mult cu veselie decat cu sarcasm o teapa de lemn si un dosar cu file albe, Traian Basescu a parut a-si fi gasit o companie politica mult mai sanatoasa si mai receptiva la idei inovatoare decat figurile mai varstnice din Alianta, cu tot cu urzelile lor.

Cu atat mai bine ca tinerii cei veseli si receptivi faceau parte din cel mai mare partid de opozitie al tarii. E chiar greu de imaginat un cadru unde ideea de suprema impartialitate a legii fundamentale din stat sa fi putut fi exprimata mai limpede.