Un miliard pentru Instagram

Majoritatea achizițiilor pe care le fac giganții internetului nu sunt spectaculoase și de cele mai multe ori trec neobservate, chiar dacă prețurile sunt semnificative. Însă târgul dintre Facebook și Instagram merită ceva mai multă atenție, pentru că pune în lumină câteva aspecte interesante ale industriei IT din zilele noastre. Despre multe dintre ele am scris adesea în această pagină, așa că nu voi insista asupra migrării rapide de la PC-uri la terminale mai mobile și mai “agile”. Despre tendința utilizatorilor de a utiliza camerele tot mai performante ale telefoanelor în detrimentul camerelor compacte am scris de curând, iar Instagram este tocmai ilustrarea acestei noi orientări. Despre importanța paradigmei “cloud computing” în peisajul industriei IT am tot scris. În fine, despre noul model antreprenorial pe care startup-urile IT l-au adoptat în ultima vreme am amintit adesea, însă exemplu mai potrivit decât Instagram nu cred că există.

Mai întâi câte ceva despre târgul propriu-zis. De obicei, o tranzacție de această dimensiune implică o agitație majoră, cu nesfârșite ședințe ale consiliilor de administrație, cu cohorte de avocați și consultanți, cu implicarea unor bănci sau firme de investiții și cu tot felul de alte complicații. În cazul acesta, totul s-a petrecut în doar trei zile de negocieri între doi oameni de douăzeci și ceva de ani: Mark Zuckerberg și Kevin Systrom, părintele serviciului Instagram. Discuțiile au avut loc acasă la șeful Facebook, iar prima sumă pusă în discuție de Systrom a fost de două miliarde, din care la sfârșit a rămas doar unul. Consiliul de administrație al Facebook n-a știut nimic și a fost informat abia după ce Zuckerberg și Systrom au bătut palma. De fapt, consiliul oricum n-ar fi avut multe de spus, având în vedere că Zuckerberg deține 25% din Facebook și controlează 57% din drepturile de vot.

Întrebarea care se ridică imediat este dacă prețul se justifică sau se datorează doar unui capriciu al lui Zuckerberg (ceea ce ar transmite un semnal foarte îngrijorător potențialilor investitori care așteaptă listarea la bursă a acțiunilor Facebook). Instagram are doar 13 angajați, dintre care doar trei ingineri și, de fapt, partea tehnică a fost făcută de doi oameni. Pe la noi, unei astfel de companii i se spune “firmă de apartament” și probabil nu s-ar califica nici măcar pentru o licitație organizată de primăria unei comune mai răsărite. Însă Instagram a devenit fulgerător unul dintre cele mai populare servicii din internet pentru utilizatorii de iPhone, iar recenta lansare a versiunii pentru Android a adus un milion de noi utilizatori în doar 12 ore, care s-au adăugat celor peste 30 de milioane deja înscriși.

Un foarte interesant tabel întocmit de Andy Baio de la Wired ne poate lumina. Baio compară cele mai mari achiziții din istoria internetului din perspectiva costului per utilizator și al costului per angajat. Se vede clar că Facebook a plătit cam 77 milioane de dolari per angajat, adică de peste trei ori mai mult decât a plătit Google pentru fiecare angajat de la YouTube. În schimb, costul per utilizator este de doar 28,57 dolari (pentru comparație, Google a plătit 555 dolari pentru un utilizator Aardvark). Având în vedere că Zuckerberg a accentuat că Instagram va funcționa în continuare independent de Facebook, iar serviciul de foto-sharing permite contacte cu orice alte rețele sociale, se poate înțelege că Zuckerberg a făcut o mișcare defensivă, achiziționând ieftin o largă bază de utilizatori, care altfel ar fi fost în pericol să fie însușită de un rival. Singurul, de altfel.

Dar s-ar putea să existe și o altă perspectivă, iar povestea firmei Instagram poate aduce unele indicii. Totul a pornit de la un proiect personal al lui Kevin Systrom, care a dezvoltat un prototip ce combina elemente din Foursquare și alte servicii. A obținut ceva finanțare și s-a asociat cu Mike Krieger pentru a duce mai departe proiectul. Totul a durat câteva săptămâni, însă un rol important l-a avut serviciul de cloud Amazon EC2, care le-a permis să asambleze din produse open source (PostgreSQL, Django, Nginx etc.) un serviciu de hosting extrem de flexibil și extensibil pe care altfel nu și l-ar fi putut permite. Principiul “plătești cât consumi” a făcut dintr-un mic prototip un serviciu solid, care a avut un succes instantaneu și a generat un trafic imens. Poate că expertiza în materie de scalabilitate a celor de la Instagram a cântărit mult în ochii hackerului Zuckerberg și că prețul pe care l-a plătit nici măcar nu e mare.