Un lider își iubește oamenii, chiar și pe cei care nu îl iubesc

„Am 50 de ani, am trăit șapte ani în Elveția, apoi în Franța, Marea Britanie, Germania și mă aflu în România de cinci ani”, povestea Dimitrios Drisis la începutul evenimentului Meet the CEO, adăugând că a luat în 2014 decizia de a veni pe piața locală. „E un loc minunat în care să trăiești, simt că România e acum prima mea casă, singurul lucru cu care trebuie să mă mai pun la punct e limba”, spune grecul râzând.

Dimitrios Drisis ocupă de aproape șase ani postul de director general al Adama Agricultural Solutions pentru România și Republica Moldova, iar recent a preluat afacerile companiei și în Polonia, ajungând astfel să coordoneze un business de peste 110 milioane de euro. Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul agriculturii, chimiei și biotehnologiei, el și-a petrecut întreaga carieră în agribusiness în funcții de top management. Odată cu preluarea funcției de director general al Adama Polonia, grecul a ajuns să coordoneze un business de trei ori mai mare, Polonia fiind o piață de două ori mai mare decât România.

Cota de piață de 13% deținută de Adama România și Republica Moldova este una dintre cele mai bune pentru companie la nivel mondial și cea mai bună la nivel european.

Grupul Adama Agricultural Solutions a fost fondat în 1945 în Tel Aviv, Israel. Adama Agricultural Solutions este unul dintre cei mai importanți jucători din industria de protecția plantelor la nivel mondial. Compania se concentrează pe crearea unor soluții simple pentru agricultură, oferind fermierilor din peste 100 de țări soluții pentru controlul buruienilor, dăunătorilor și bolilor și pentru creșterea recoltelor, precum și alte produse și servicii care să îi ajute să se dezvolte.

Produsele comercializate de Adama sunt fabricate în mare parte în China, Israel și Polonia, dar și în alte țări. Afacerea grupului se bazează mai mult pe producția proprie decât pe produsele cumpărate pentru revânzare.  Adama Ltd este listată la bursa din Shenzhen, iar acționarul majoritar al companiei este China National Agrochemical Co Ltd, cu 78,9%. La rândul ei, China National Agrochemical este deținută integral de ChemChina, una dintre cele mai mari corporații din Asia, cu vânzări de 58 mld. dolari și 140.000 de angajați. În prezent, echipa Adama este formată din peste 7.000 de persoane.

Potrivit reprezentanților companiei, în prezent, valoarea pieței de soluții de protecție a plantelor (erbicide, fungicide, insecticide) din România este de aproximativ 400 milioane euro, iar cea din Polonia are o valoare de peste 700 milioane euro. În momentul de față, în Polonia, Adama se situează pe locul 4 pe o piață extrem de competitivă și fragmentată, cu multe companii locale.

O alegere neașteptată

Dimitrios Drisis a absolvit în 1992 Facultatea de Agricultură a Universității din Atena și are un MBA pe care l-a obținut în 1997 în Marea Britanie. „A fost o mare surpriză că am ales Facultatea de Agricultură, atât pentru familie, cât și pentru colegii de liceu. A fost neobișnuit, pentru că majoritatea celor din jurul meu lucrau în finanțe”, își amintește grecul. Există însă o poveste personală frumoasă în spatele deciziei. „Tatăl meu este economist și credea că teoria lui Malthus este corectă (populația crește în progresie geometrică, în timp ce mijloacele de subzistență cresc în progresie aritmetică – n.red.), anume că Pământul nu va putea să hrănească populația în creștere. Prin urmare, doar războiul, foametea sau bolile ar putea să modereze populația. Când aveam 12 sau 13 ani, încercam să îi demonstrez că nu are dreptate și că știința poate rezolva problema creșterii populației.” Spune că 37 de ani mai târziu încearcă să facă același lucru, iar asta e ceea ce l-a adus în postura de a lucra în agricultură, deși nu este persoana „pe care o vezi la o fermă. Sunt însă persoana aflată în spatele a ceea ce numim siguranță alimentară și securitate alimentară”.

În Grecia, toți băieții trebuie să urmeze serviciul militar; prin urmare, din 1993 până în 1995 a fost în armată. Ulterior, a decis că cea mai bună variantă pentru el în ceea ce privește cariera e cercetarea în cadrul universității. „La un moment dat, un profesor m-a chemat la el în birou și mi-a explicat că am o serie de talente care pot fi extrem de utile în alte domenii. Am crezut inițial că făcusem ceva greșit, mi-a spus că nu e cazul, dar că ceea ce știu să fac s-ar aplica mai bine în alte zone.” Trei luni mai târziu a demisionat și a plecat în domeniul vânzărilor, într-o companie mică din Grecia.

După alți doi ani a luat o pauză și a urmat un curs de MBA în Marea Britanie, pentru că își dorea să avanseze în carieră; s-a întors apoi la aceeași companie în Grecia, preluând un post cu mai multe atribuții pe zona de marketing și pe cea de exporturi.

Al doilea job al său a fost în cadrul unei companii din sectorul chimiei, aflată în Salonic. A fost o provocare diferită, pentru că nu mai era responsabil de vânzări, ci de dezvoltarea unui proiect. Dincolo de salariul mai bun și poziția superioară, spune grecul, a fost și o bună ocazie de a testa abilități diferite. „E foarte greu să pornești ceva de la zero, pentru că atunci când există o dovadă că modelul de business e unul eficient, trebuie doar să generezi creștere; dacă nu există o confirmare a businessului, atunci trebuie să convingi pe toată lumea: managementul, potențialii investitori și oamenii pe care îi angajezi“, spune Dimitrios Drisis. „Imaginați-vă că aveți doar o hârtie cu niște calcule și ar trebui să convingeți pe toată lumea că afacerea va merge. A fost o provocare pe care nu o mai întâlnisem.“

Dimitrios Drisis își amintește că primul său salariu, în 1995, a fost de 250.000 de drahme (aproximativ 700 de euro), dar și că a primit cărți de vizită, „ceea ce era extraordinar pentru un tânăr de 25 de ani”. El mai spune că e un calcul simplu pe care toată lumea ar trebui să îl aibă în minte: atunci când nu mai ești mulțumit de salariul actual, e timpul să faci o schimbare. „În prezent, sunt mulțumit cu ceea ce primesc. Pentru ceea ce fac, pentru viața pe care o duc, nu am de ce să mă plâng.” Dincolo de bani, însă, Drisis spune că nu ar putea accepta un job care nu ar fi pe placul său: „Trebuie să simți ceva, trebuie să ai pasiune, să crezi în ceea ce faci”.

E foarte ușor să îți dai seama ce valori au tinerii care vin la un interviu, spune CEO-ul Adama. „Unii vor să câștige bani foarte repede, vor doar să aibă mașină de serviciu; alții sunt dedicați și poți să îți dai seama de asta încă din primele zile de muncă. Unii cred că e important să te dezvolți, să îți îmbunătățești constant abilitățile, în vreme ce alții cred că e suficient să ai relații. Eu consider că dezvoltarea personală este extrem de importantă. Trebuie să înveți tot timpul lucruri noi –, și poți face asta fie prin educația formală, fie prin experiență în muncă.”

Un alt lucru important pe care îl menționează Drisis este faptul că „nu poți fi diferit în viața personală față de cum ești în cea profesională, iar asta înseamnă că atunci când vii la muncă, aduci cu tine valorile în care crezi.”

Își amintește că unul dintre managerii cu care a lucrat i-a spus că un angajat trebuie să petreacă cel puțin trei ani într-o companie – în primul an înțelege businessul, în al doilea an face schimbările pe care le consideră necesare, iar în cel de-al treilea an trăiește cu haosul pe care l-a creat. „În România sunt în cel de-al șaselea an la conducere, e cea mai lungă perioadă în care am ocupat aceeași poziție. În mod normal, între anii 3 și 4 trebuie să reflectezi, să vezi dacă mai poți să adaugi ceva sau să faci pasul înainte”, spune grecul. „Dacă se întâmplă să accepți jobul greșit, jumătate din vină e a ta și jumătate a managerului care te-a recrutat. Perioada dintre 28 și 35 de ani e cea a disponibilității, e perioada în care majoritatea managerilor tineri fac pașii importanți.”

Managerul pe care îl suni când ai probleme

După alți trei ani, a plecat la Monsanto (companie internațională, actual „concurent” al Adama, cumpărată recent de Bayer), unde a petrecut o perioadă mai lungă, respectiv opt ani. A început inițial ca manager pe zona comercială și a ajuns să preia, la 33 de ani, funcția de general manager pentru Grecia, Israel, Cipru și Malta. „În Lyon m-am distrat de minune, dacă aș putea să călătoresc în timp m-aș întoarce la acea perioadă”, râde CEO-ul Adama. „Eram mai tânăr, ambițios, îmi plăcea viața bună – și cred și acum că Lyon e unul dintre cele mai bune orașe din lume în care poți trăi. Am locuit doar un an și jumătate acolo, pentru că sediul s-a mutat apoi într-un mic oraș de lângă Lausanne, în Elveția.” Cea mai înaltă poziție pe care Drisis a ocupat-o în cadrul Monsanto a fost cea de marketing manager pentru Europa.

A urmat un moment de cumpănă, când Monsanto i-a propus să se mute în Statele Unite, în St. Louis, Missouri, în Brazilia, la Sao Paolo, sau în India. Din motive personale, și-a dorit să rămână aproape de Grecia, așa că a luat decizia de a trece la echipa de marketing global din Basel. „Mulți m-au întrebat ce ar fi bine pentru cariera mea, dar eu cred că nu poți separa complet cariera de viața personală. Lucrurile trebuie să aibă sens, să se lege de ceea ce crezi în sinea ta.”

În 2009, un telefon din partea unui manager avea să îl aducă, pentru prima oară, în România. Își amintește că acesta i-a spus: Avem probleme mari în România: pierdem bani, pierdem oameni, nu știm ce se întâmplă. Vreau să mergi acolo. Grecul spune că avea deja „reputația unui manager pe care îl suni atunci când există o problemă, după care îl trimiți să repare următoarea problemă”; prin urmare, a acceptat provocarea.

„Atunci când am venit în România, cei de aici m-au întrebat dacă mă mut singur; le-am spus că da, iar ei m-au întrebat dacă vreau un apartament mic sau unul mare. Am spus că vreau unul mic, dar ei au insistat să îl iau pe cel mare. Am început să râd, dar ei au continuat: «Cu tot respectul, aveți grijă la fetele din Moldova». Un an mai târziu, eram căsătorit cu o fată din Moldova, probabil că nu am luat în serios avertismentul.”

A revenit apoi în Basel pentru o perioadă, după care a preluat un alt job în Germania, pentru ca în 2014 să primească un telefon de la un headhunter care l-a întrebat dacă vrea să revină în România. „I-am spus că pentru mine nu e atât de important, dar soția mea, Iulia, va accepta cu siguranță în locul meu”, își amintește el amuzat. Ca business, revenirea în România părea de asemenea alegerea corectă – „compania era una cunoscută, o companie israeliană numită Makhteshim Agan (denumirea anterioară a Adama – n.red.), cumpărată ulterior de ChemChina”.

În prezent, veniturile globale ale Adama se ridică la aproximativ 4 miliarde dolari, iar cele din România la circa 50 de milioane de euro.

Mișcare pe piața de agribusiness

La începutul lunii octombrie, Adama a cumpărat 10% din acțiunile companiei Agricover, principalul distribuitor de inputuri agricole din România. Compania Agricover, subsidiară a Agricover Holding, un grup controlat de omul de afaceri Jabbar Kanani, a ajuns în 2018 la afaceri de peste 1,64 miliarde de lei și un profit de 13,2 mil. lei din distribuția de inputuri pentru agricultură, servicii de însilozare și comerț cu cereale și oleaginoase și activități de abatorizare, procesare și comercializare a cărnii de porc. Grupul Agricover Holding  este format din companii precum Agricover SA, Agricover Credit IFN SA, Agricover Broker de Asigurare SRL și Abatorul Periș SA, înființată în acest an. Jabbar Kanani nu este la prima tranzacție cu un investitor de calibru, el a mai semnat un acord de vânzare a 13% din Agricover Holding SA către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în 2017, acțiuni în valoare de 32 de milioane de lei (7 mil. euro), potrivit ZF.

În urma tranzacției cu Adama, structura acționariatului companiei Agricover SA este următoarea: Agricover Holding SA (86,75%), Adama (10%), acționari minoritari (3,25%). Înaintea acestei tranzacții Agricover SA era controlată integral de Agricover Holding, firmă în care Jabbar Kanani deține 87% din titluri, iar BERD are o deținere de 13%, potrivit datelor de pe platforma confidas.ro. Tranzacția reprezintă al doilea pas important pe care investitori care au în spate capital din China îl fac pe piața locală, după ce fondul de investiții chinez CEE Equity Partners a semnat un parteneriat strategic cu Brise Group (Marius Bucur).

„Cu Agricover avem ceea ce se numește o alianță strategică, una care are de-a face cu transferul de cunoștințe. Susținem proiectele pe care le au cei de la Agricover”, spune Dimitrios Drisis.

A doua venire în România

„Cred că mediul de afaceri local e mult mai sănătos astăzi decât era în trecut, pot să fac o comparație cu anul 2009, când era mult mai dificil”, spune grecul. „Astăzi, mediul de business e mult mai stabil, mult mai predictibil, există mai multe surse de finanțare. Văd foarte mult progres în ultimii 10 ani, dar și extrem de multe oportunități pentru viitor. Generația tânără joacă un rol foarte important, pentru că vezi că sunt ambițioși, vor să creeze lucruri – aceștia sunt oamenii care vor duce țara la un nivel superior.”

Care sunt, din punctul său de vedere, calitățile agriculturii românești? „În primul rând, aveți un soi de calitate; pe vremuri, România era «grânarul Europei». În al doilea rând, aș spune apropierea de porturi, și în al treilea rând, calitatea superioară a produselor față de cele ale altor state, nu doar din Uniunea Europeană, ci chiar din zona Mării Negre. Principala provocare, în prezent, este că agricultura din România nu e considerată ca fiind parte a sectorului agricol din Uniunea Europeană, ci a sectorului agricol din zona Mării Negre. Prin urmare, competitorii sunt Ucraina sau Rusia; Rusia are 132 milioane de hectare, Ucraina are 32 milioane de hectare, iar România are 9 milioane de hectare.“ Diferența este foarte mare, dar stabilitatea politică și economică din România, față de ceea ce se întâmplă în celelalte două state, este extrem de importantă, explică Dimitrios Drisis. Mai mult, apartenența la Uniunea Europeană și accesul pe piața europeană, pe lângă stabilitatea politică față de restul statelor din zona Mării Negre, reprezintă un avantaj important pentru România.

Prețul unui hectar de teren arabil a sărit în 2019 de pragul de 10.000 de euro, însă rămâne departe de celelalte state din UE, motiv pentru care investitorii străini vin în număr tot mai mare în România să facă achiziții, scriu cei de la ZF. Ei se orientează către piața locală în contextul în care în Olanda, spre exemplu, prețul unui hectar este de șase ori mai mare, adică 60.000 de euro, potrivit biroului european de statististică, Eurostat. Tot despre Olanda există informații că ar avea cea mai bună productivitate la hectar, acesta fiind de altfel motivul pentru care prețurile sunt atât de mari. Prin comparație, agricultura românească este puternic fragmentată, cu mulți proprietari care operează ferme de subzistență, de sub 50 de hectare. Investitorii mari care vin să cumpere caută terenuri comasate, cu suprafețe ce sar de 1.000 de hectare. România este însă un mare producător agricol – numărul 1 la producția de porumb și floarea-soarelui în UE și pe locul 4 la grâu – și totodată unul dintre principalii exportatori de cereale, acestea fiind câteva dintre motivele datorită cărora există interes pentru tranzacții în domeniu, mai notează ZF.

CEO-ul Adama opinează că piața muncii va reprezenta o problemă în România peste 5 sau 10 ani. Veți avea tot mai puțini oameni care să lucreze în agricultură, tot mai puțini oameni în mediul rural, iar asta înseamnă că sectorul va trebui modernizat prin aducerea de noi tehnologii. O altă provocare pe care o vedem este cea a lanțului valoric, care este extrem de instabil. O să vă dau un exemplu simplu: porumbul românesc trebuie exportat în Belgia, porcii belgieni trebuie hrăniți cu acel porumb și apoi exportați către România. Lanțul valoric din interiorul țării nu e cu totul operațional: acest lanț înseamnă să ai materie primă, adică ceea ce obținem din agricultură, apoi o serie de produse cu valoare adăugată, cum ar fi animalele sau laptele, iar apoi produse procesate.“ Acest lanț valoric nu funcționează așa cum ar trebui, explică grecul, unul dintre motive fiind sistemul tradițional de a obține produse de valoare scăzută care să fie apoi trimise către porturi. Pentru a schimba acest sistem, Drisis crede că trebuie implementate noi politici, noi tipuri de investiții și chiar o nouă cultură.
Dimitris Drisis spune că echipa sau subordonații nu sunt acolo pentru a te servi, ci pentru a te ajuta să ai succes și pentru a avea ei înșiși succes. „E un mod de gândire foarte comun – «tu îmi raportezi mie», «tu trebuie să faci asta pentru mine» – vei putea să faci asta o dată, dar nu mereu. Nu vei ajunge niciodată singur într-un anumit loc, trebuie să fie și alții care să te ajute.” Pe de altă parte, nu știe dacă a concediat mai mulți oameni decât a angajat, „dar eu nu consider că se pune problema concedierii unui om; mai curând, cred că îi prezinți o altă perspectivă a carierei. Nu sunt ironic, aceasta este realitatea. Îi întrebi: «Chiar vrei să faci asta? Este acesta jobul potrivit pentru tine? Crezi că poți face altceva mai bine?» Am avut doar doi oameni pe care i-am pierdut, după ce am discutat cu fiecare dintre ei, pentru că aveam relații foarte bune. Nu cred că poate spune nimeni dacă am concediat sau am angajat mai mulți oameni”, încheie CEO-ul Adama.

Dimitrios Drisis este CEO al companiei Adama Agricultural Solutions din România din iunie 2014, după ce anterior a lucrat la compania Dow Agrosciences în Germania (doi ani), la Syngenta și la Monsanto, ocupând diverse funcții de conducere în companii. Astfel, cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul agriculturii, chimiei și biotehnologiei, Dimitrios Drisis și-a petrecut întreaga carieră în agribusiness în funcții de top management. CEO-ul Adama este licențiat în științe agronomice la Universitatea Agricolă din Atena, Grecia, și a efectuat un MBA (program de tip masterat în administrarea afacerilor) și un DBA (doctorat în administrarea afacerilor) la Universitatea Notthingham din Marea Britanie. La începutul lunii octombrie, Dimitrios Drisis a preluat afacerile companiei și în Polonia, ajungând astfel să coordoneze un business de peste 110 milioane de euro. Odată cu preluarea funcției de director general al Adama Polonia, grecul ajunge să coordoneze un business de trei ori mai mare, Polonia fiind o piață de două ori mai mare decât România. În momentul de față, valoarea pieței de soluții de protecție a plantelor (erbicide, fungicide, insecticide etc.) din România este de aproximativ 400 milioane euro, iar a celei din Polonia de peste 700 milioane euro.

Sfaturi pentru tinerii manageri
1. Nimeni, în afară de tine, nu va fi preocupat de cariera ta. Tu faci singur alegerile, tu decizi cine îți va fi mentor, tu alegi când vrei să pleci și ceea ce vrei să faci în continuare.
2. „Să nu pui niciodată șefului întrebări legate de cariera ta, pentru că el nu știe ce va fi în a lui“ – este un sfat pe care l-a primit, la rândul său, de la un șef.
3. Abilitatea de a avea încredere în alții și de a colabora cu ei înseamnă totul în business.
4. Echipa sau subordonații nu sunt acolo pentru a te servi, ci pentru a te ajuta să ai succes și pentru a avea ei înșiși succes. E un mod de gândire foarte comun – „tu îmi raportezi mie“, „tu trebuie să faci a. sta pentru mine“ – vei putea să faci asta o dată, dar nu mereu. Nu vei ajunge niciodată singur într-un anumit loc, trebuie să fie și alții care să te ajute.
5Toate relațiile de afaceri funcționează pe baza quid pro quo – dacă oferi ceva, aștepți ceva la schimb. Și nu e vorba doar de relațiile de afaceri, ci și de cele personale; dacă doar oferi și nu primești nimic, nu poate funcționa foarte mult timp. Trebuie să știi ce să oferi astfel încât să obții loialitatea celuilalt.
6. Începe având în minte finalitatea. Cred că aceasta este una dintre cele mai importante calități ale unui lider.
7. Dacă nu vei reuși să echilibrezi viața personală și cea profesională, la un moment dat asta te va afecta. Viața personală este extrem de importantă pentru modul în care oamenii vin la serviciu.
8. Fii autentic – oamenii te urmează pentru cine ești, nu pentru ceea ce pretinzi că ai fi.
9. Încearcă să fii din ce în ce mai bun. Mediul se schimbă, viața se schimbă, competiția se schimbă – trebuie să găsești moduri de te schimba în bine, altfel vei deveni irelevant.
10. Nu poți fi manager dacă nu îți pasă de oameni, chiar de cei care nu te iubesc sau de cei cărora le ești indiferent. Oamenii trebuie să se simtă protejați, să simtă că ești acolo. Totul se rezumă la oameni.