În timp ce Occidentul se pregătește de cea mai mare criză - inflație, dobânzi mari, proteste, recesiune, naționalizarea companiilor din energie, reducerea consumului și raționalizarea gazelor, la noi șampania a ajuns să fie adusă la masă cu excavatorul! Să vedem cum va ateriza economia de data asta

ZF Bankers 2022, cel mai important eveniment dedicat industriei bancare – la ediția din acest an sunt așteptați 34 de bankeri și 14 consultanți, analiști, avocați – va avea loc luni și marți, iar miercuri, pentru prima dată, vom avea o zi rezervată industriei de asigurări.

Situația este extrem de tensionată în lume, ceea ce are efecte directe asupra noastră, asupra economiei, businessului și pieței bancare.

Toată lumea vrea să știe când va scădea inflația, ce se întâmplă cu dobânzile la lei – cât vor ajunge la depozite dar și la credite, cât de stabil este cursul valutar – teama tuturor este că e mult prea stabil pentru vremurile actuale, cum va evolua creditarea în noul context de creștere a riscului, ce se întâmplă cu programele de garanții ale statului, în a căror lipsă băncile nu prea ar mai acorda finanțări, ce bănci vor mai ieși la vânzare și cine le va mai cumpăra, câte sucursale vor mai rămâne în format fizic după procesul de digitalizare a operațiunilor bancare, ce se întâmplă cu creditarea de pe piața imobiliară, ce sectoare economice vor merge și vor fi finanțate de către bănci și nu în ultimul rând cât de stabil este sistemul financiar. Asta ca să nu ne trezim ca în 2008, când a fost nevoie de împrumuturi de la FMI de 20 de miliarde de euro pentru a stabiliza piața financiară.

Vor fi multe întrebări, dar să vedem câte răspunsuri vom primi, pentru că nimeni nu știe cum vor evolua lucrurile.

România nu este izolată ci este parte a unei lumi globale, așa că ce se întâmplă pe piețele occidentale are un impact direct pe piața românească.

Marile economii se confruntă cu cea mai mare inflație din ultimii 40 de ani, cu perspectiva celei mai mari crize de aprovizionare cu gaze și energie din ultimii 50 de ani, cu începutul unor proteste care nu se știe cum vor evolua, pe fondul scăderii puterii de cumpărare, cu tensiuni geopolitice fără precedent, și mai ales cu războiul din Ucraina, care a destabilizat în primul rând Europa și conceptul de globalizare care a permis lumii occidentale să câștige teren și să aibă o viață bună în ultimii 40 de ani.

Întrerupere livrărilor de gaze către Europa de către Rusia determină țările occidentale – Franța, Germania – să-și naționalizeze companiile din energie, care nu fac față pierderilor imense ca urmare a plafonării prețurilor dictate de către guverne. EDF Franța, cel mai mare operator de centrale nucleare din lume, vrea să fie preluat de către guvern, pentru a face față situației actuale. Uniper din Germania nu are altă șansă decât să fie preluat de către guvernul de la Berlin.

Căderea lui Boris Johnson din fruntea guvernului de la Londra – acesta era cel mai mare susținător al Ucrainei – riscă să fie începutul unei crize politice fără precedent în toată Europa Occidentală.

Toate țările europene încep să facă planuri de raționalizare a consumului de gaze și energie, având în vedere că nu prea există surse alternative la gazul din Rusia, iar Putin se pregătește să arate în iarnă că lumea nu se poate încălzi fără Rusia.

Deja se fac planuri de urgență privind ordinea celor care vor primi sau nu gaze. Se discută și varianta în care companiile și populația să primească bani dacă nu vor consuma gaze.

În ultimele decenii puterea sindicatelor a scăzut peste tot în lumea occidentală din cauza globalizării, imigrației, tehnologiei și puterii marilor companii, în special a celor venite din America.  

Această situație s-ar putea schimba – marile economii încep să se pregătească de proteste din cauza prăbușirii puterii de cumpărare (salariile nu cresc încât să acopere inflația), ceea ce ar putea aduce la putere lideri populiști și naționaliști.

Noile generații nu s-au confruntat până acum cu crize majore, iar situația actuală îi poate scoate în stradă, mai ales că până acum au protestat pe rețelele sociale.

Explozia inflației determină băncile centrale să majoreze dobânzile, dar acest lucru înseamnă că economiile vor intra în recesiune, iar instrumentele de salvare din această situație s-au epuizat complet.

Ordinea socială, economică și politică poate fi aruncată în aer dacă războiul din Ucraina se extinde.

La București guvernul trăiește din creșterea economică din T1, în timp ce Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, încearcă să liniștească piața, care devine tot mai tensionată din cauza creșterii dobânzilor: cei care au bani în depozite vor dobânzi mai mari pentru că cele actuale nu acoperă deloc inflația, dar aceste dobânzi mai mari înseamnă și credite cu o dobândă mai mare, ceea ce afectează companiile, debitorii și economia.

Inevitabil vom avea o scădere economică, dar întrebarea este dacă vom putea evita recesiunea și chiar stagflația – inflație mare și creștere economică zero.

Președintele Klaus Iohannis spune că nu va susține măsuri de austeritate sau taxe noi, cum a fost în criza anterioară, ceea ce a afectat economia, dar întrebarea este cum va reuși guvernul să țină bugetul în echilibru, care se finanțează din ce în ce mai greu și la dobânzi din ce în ce mai mari.

În 2008, în noiembrie, la Gala de 10 ani a Ziarului Financiar, Mugur Isărescu încerca să spună într-un limbaj diplomatic că suntem într-o criză – în timp ce guvernul Tăriceanu împărțea bani în dreapta și-n stânga – și spera că vom avea o aterizare lină.

Din păcate economia s-a prăbușit la aterizare, iar criza a ținut până în 2012 și cu toții am plătit prin tăierea salariilor, pierderea locurilor de muncă, ceea ce i-a determinat pe mulți să plece la muncă în Europa, punând România în situația de a avea una dintre cele mai mari pierderi demografice din lume.

În contextul tensionat în care operăm în acest moment, întrebarea este: Cum vom ateriza de data asta?

Până vom găsi răspunsul la această întrebare pe pielea noastră, trebuie să remarcăm imaginația de care a dat dovadă un club din Mamaia de a duce șampania la masă cu excavatorul, în aplauzele clienților. Până acum se aducea șampania cu roaba.

În final, pentru a vedea cum stăm și încotro se duce economia și businessul în noile condiții adverse de piață, puteți urmări ZF Bankers 2022 pe zf.ro și pagina de Facebook a ZF.