Tendințe. A apus era mâncărurilor fine? Două dintre restaurantele care au pus bazele segmentului de fine dining din România, The Artist din București și Baracca din Cluj, au anunțat în ultimele luni că se închid

♦ Aceste mutări de pe plan autohton nu sunt însă specifice doar pieței locale, în 2023, fondatorul localului Noma din Copenhaga, poate cel mai cunoscut restaurant din lume, a luat o decizie similară ♦ Criza forței de muncă și creșterea prețurilor au făcut din fine-dining o misiune imposibilă ♦ Mai mult decât atât, un alt factor care a dus la această mișcare îl reprezintă comportamentul noilor generații, care nu își doresc prea multă sofisticare în relația lor cu mâncarea.

„Acum 16 ani, am pus bazele unui proiect de la care nu m-am așteptat niciodată să devină ceea ce este astăzi, Baracca. L-am văzut cum a înflorit sub ochii mei, dar totodată, și mai important, sub ochii clienților noștri (…). Într-o perioadă în care am crescut ca restaurant, am crescut și ca familie, pentru că de-a lungul anilor, Baracca a reușit să adune în jurul său cei mai pasionați, talentați și muncitori oameni. (…) Totuși, după mulți ani de creștere, am început să realizez că nu mai există spațiu pentru noi să facem asta, așa că am luat decizia să închid această poveste pentru totdeauna. Restaurantul se va închide definitiv pe 12 august“, a scris Maria Dunca, cea care a pus bazele proiectului Baracca, într-o postare pe pagina de Facebook a localului.

Acest mesaj ce anunță închiderea Baracca din Cluj, unul dintre cele mai cunoscute restaurante de top din România, vine la scurtă devreme după ce fondatorii unui proiect similar au luat aceeași decizie. E vorba de Paul și Mihaela Oppenkamp.

Ei au deschis restaurantul The Artist acum 12 ani, mizând pe o piață a fine dining-ului românesc relativ virgină. Acum câteva luni, au tras obloanele.

De altfel, România a avut un decalaj față de piețele gastronomice mature când vine vorba de restaurante cu mâncăruri fine, destinate clienților cu papile gustative și mai fine. Și, deși în ultimul deceniu au mai apărut o serie de actori, numărul lor rămâne mic, numărabil pe degete.

Iar după închiderea The Artist și Baracca, două dintre restaurantele care au pus bazele segmentului de fine dining din România, această piață se restrânge văzând cu ochii.?

Proiecte precum Kane, L’Aterier, Noua, Le Bistrot Francais sau Kaiamo rămân un soi de „ultimi mohicani“ în acest domeniu care însă trece printr-o schimbare fără precedent. Așadar, chiar și cei rămași se văd nevoiți să se reinventeze și să găsească soluții la multiple probleme.

Aceste situații de pe plan autohton nu sunt însă specifice doar pieței locale. În 2023, fondatorul localului Noma din Copenhaga, poate cel mai cunoscut restaurant din lume, a luat o decizie similară cu cea a antreprenorilor din spatele The Artist și Baracca. Criza forței de muncă și creșterea prețurilor dau făcut din fine-dining o misiune imposibilă.

Într-un interviu acordat atunci The New York Times, RenÈ Redzepi, fondatorul proiectului danez, spunea că procesele intense din spatele unui restaurant cum era Noma, orele de lucru aproape criminale din interiorul bucătăriei, pur și simplu nu mai puteau coexista cu practicile de azi, care promovează medii de lucru corecte, echitabile, sănătoase din punct de vedere emoțional și financiar.

Mai mult decât atât, un alt factor care a dus la această mișcare mondială îl reprezintă comportamentul noilor generații, care nu își doresc prea multă sofisticare în relația lor cu mâncarea. Ei caută produse simple, care să le satisfacă foamea, considerând meniurile de degustare formate din 8-10 preparate de mici dimensiuni, dar de mare sofisticare, de neînțeles.

Așadar, chiar și unele restaurante care se poziționează pe segmentul de sus al pieței se feresc să folosească termenii Ñfine diningî în descriere. Una dintre cele mai noi investiții de pe scena culinară bucureșteană, Bosco Gourmet Nest, un local amplasat în zona de nord a Capitalei, se descrie pe pagina proprie de Instagram ca „o experiență gastronomică memorabilă, dar NU FINE DINING (folosirea majusculelor le aparține ñ n. red.).“

Într-o perioadă în care fast-food-ul se dezvoltă, iar bugerii și pizza se găsesc în planul alimentar al tuturor, restaurantele de fine dining trebuie să ia o decizie radicală: se reinventează sau se închid.

Iar în timp ce restaurantele de fine dining se închide, brandurile mari de fast-food se înghesuie să vină în România, o piață care crește precum Făt-Frumos. Unu din patru lei cheltuiți local în ospitalitate merge către fast-food. Așadar, din totalul de circa 20 mld. lei cât cheltuie românii în restaurante, 4-5 mld. lei ajung, conform estimărilor ZF, în conturi rețelelor de fast-food internaționale și locale. Spre comparație, vânzările localurilor de fine dining nu ajung, poate, nici la 15-20 mil. lei cumulat.