Supracalificarea tinerilor români: sunt absolvenți de facultate, dar lucrează ca barmani, ospătari, promoteri sau în call center

Raportul „Riscuri globale în 2014„, elaborat anual de Forumul Economic Mondial, arată că principalele lucruri de care se teme omenirea în acest an sunt crizele fiscale în economiile-cheie, crize ale surselor de apă, șomajul și undereploymentul (angajații care lucrează într-o funcție pentru care sunt supracalificați).

În 2011, 13% din populația ocupată din România era supracalificată pentru jobul pe care îl avea, în timp ce în Luxemburg, Slovenia sau Portugalia ponderea varia între 4% și 12%. România stătea însă mai bine la acest capitol decât Marea Britanie, Spania sau Cipru, unde ponderea angajaților supracalificați varia între 24% și 36%.

Anual, peste 130.000 de tineri ies de pe băncile facultăților, dar o mare parte dintre aceștia devin operatori de call center sau ospătari, sar dintr-un internship în altul în speranța că se vor angaja undeva, iar în cel mai rău caz ajung casieri la hipermarket. Criza a creat un nou profil al candidatului tânăr dornic să se angajeze: are studii superioare, este dispus să lucreze pe un post subcalificat și pe un salariu apropiat de cel minim pe economie.

„Cu toate că am o diplomă de licență în jurnalism, am acceptat acest job pentru că m-a încântat ideea de a vorbi în limba franceză cu vorbitori nativi. Recunosc că și salariul a fost atractiv. Știam că un loc de muncă în media românești abia mi-ar fi permis să-mi plătesc chiria„, spune Mădalina Ion, o tânără de 22 de ani din Buzău, absolventă a Facultății de Jurnalism din cadrul Universității din București și, în prezent, masterandă în comunicare și relații publice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.

Mădălina Ion este unul dintre cei peste 30.000 de angajați care lucrează în industria de call center din România și care, pentru salarii de 500 de euro în cazul celor care știu limba franceză sau engleză și venituri chiar și de circa 1.000 de euro net pentru limbi exotice cum sunt olandeza sau norvegiana, acceptă să stea într-un scaun și să răspundă de dimineața până seara la solicitări ale clienților din întreaga lume.

Pentru piața locală deja nu mai este un secret – call center-ul a devenit primul loc de muncă al studentului sau absolventului român care vrea să devină independent din punct de vedere financiar, să capete experiența în câmpul muncii pe care i-o cer angajatorii din domeniul în care ar vrea să se specializeze sau refugiul fie al „repatriaților„, fie al celor care nu își găsesc job ca translatori sau profesori de limbi străine. În cadrul Computer Generated Solutions (CGS), cel mai mare call center din România, 75% din cei aproape 3.000 de angajați au sub 25 de ani, iar circa 95% dintre ei sunt absolvenți de studii superioare sau studenți.

Problema supracalificării sau a fenomenului de „underemployment„ a devenit globală în contextul crizei, când majoritatea sectoarelor de activitate au fost nevoite să facă restructurări, candidații ideali fiind, de cele mai multe ori, cei abia intrați în companie, respectiv studenții sau absolvenții. Prin urmare, puținele oferte de angajare care nu necesitau alte calificări sau specializări au rămas cele din comerț (posturi de casier, spre exemplu), din turism (ospătari sau barmani, pentru care salariul este de circa 1.500 de lei net pe lună, dar câștigurile pot fi majorate și cu 50% numai din bacșiș) sau servicii. Pentru mulți tineri însă, șansa de a avea un loc de muncă a însemnat și semnarea unui contract cu un angajator străin (de cele mai multe ori pentru posturi pe care cetățenii țărilor în care au plecat nu le-au vrut, dar mai bine plătite ca un job ce necesită studii superioare în România).

Statisticile arată că tinerii cu vârste de până în 24 de ani au cea mai mică pondere (2,9%) în numărul total de angajați de la nivelul economiei locale, pe când angajații cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani reprezintă cea mai mare parte (13,7%) a populației ocupate, potrivit datelor aferente anului 2012 de la Institutul Național de Statistică (INS).