Sorin Popescu: Piața farmaceutică în 2012 – “toate-s vechi și nouă-s toate”

Câteva răspunsuri simple și bazate pe evidențe la întrebări de mare actualitate cred că pot contura mai bine situația pieței farmaceutice din România.

Consumăm prea multe medicamente? România este pe ultimul loc în Europa la consumul de medicamente pe cap de locuitor, acesta fiind de patru ori mai mic decât media europeană. Asta înseamnă fie că suntem de patru ori mai sănătoși decât ceilalți europeni, fie că suntem de patru ori mai prost tratați. Nicio dată de incidență a bolilor nu relevă faptul că suntem mai sănătoși, deci este clar că pacienții români iau puține medicamente.

Sistemul de compensare este prea generos? Majoritatea moleculelor apărute în Europa după luna martie a anului 2007 nu au fost introduse până în prezent în sistemul de compensare. Cu alte cuvinte pacienții români nu pot beneficia de inovația farmaceutică așa cum o fac ceilalți europeni, indiferent dacă vorbim despre medicamente mai eficiente, mai eficiente din punct de vedere al costului sau salvatoare de vieți. Mai mult, românii plătesc în medie peste 50% din prețul medicamentelor, pentru că sistemul de compensare acoperă prea puțin. Acest procent este foarte mare în comparație cu media europeană care este de 15%, adică românii plătesc mai mult pentru medicamente decât o fac alți pacienți din țări în care salariile și pensile sunt mult mai mari.

Se consumă prea multe medicamente scumpe? Raportul de consum medicamente originale – medicamente generice este unul din cele mai mici din Europa. România se află deja pe unul din primele locuri in regiune, cu un consum de medicamente generice care se apropie de 70%.

Trebuie limitat și mai mult consumul de medicamente? Banii care merg spre medicamente reprezintă 24% din Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate. În acest segment s-au luat deja măsuri importante de reducere și control al cheltuielilor: preț minim european, preț de referință generic, termene de plată de peste 10 luni (1,3 miliarde EUR medicamente eliberate și neplătite), clawback impus numai producătorilor care acoperă integral diferența între consum și buget, lungi liste de așteptare pentru medicamentele scumpe. Nu aceleași măsuri au fost luate și pentru restul de 76% din cheltuieli. Este puțin probabil ca reducând și mai mult cheltuielile în segmental minoritar se poate salva bugetul global. Avem una din cele mai mari rate de internări în spital și asta nu e întâmplător. Lipsa tratamentelor eficiente în ambulator determină de multe ori complicații care sunt tratate mai scump în spital.

Medicii sunt influențați de producători pentru a prescrie abuziv? Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente și-a impus un cod de etică încă din anul 2006 și îl actualizează în permanență pentru a fi aliniat cu ultimile exigențe europene în domeniu. Mai mult, ARPIM a cerut oficial adoptarea acestui cod de etică la nivelul întregii industrii. NU producătorii au subvenționat excursii exotice. Astfel de situații nu ar fi fost posibile dacă acest cod s-ar fi generalizat la nivelul intregii industrii farmaceutice și dacă autoritățile ar fi urmărit aplicarea lui.
Există vreun control asupra consumului de medicamente? Da. Majoritatea medicamentelor scumpe din cadrul Programelor Naționale, dar și din alte liste de compensare, se eliberează pacienților numai după ce comisiile caselor de asigurări județene sau CNAS verifică dosarele fiecarui pacient care a primit o prescripție, și numai dacă se respect protocoalele terapeutice. Mai mult, din ce în ce mai multe astfel de dosare sunt blocate. Tot mai puțini pacienți primesc aprobarea pentru a-și începe tratamentul.

Dacă toate aceste se întâmplă deja, atunci ce mai trebuie făcut pentru a crește accesul pacienților la medicamente inovatoare?
Este nevoie de un buget decent. Cu sub 4% din PIB, ultimul loc în Europa, sub jumătate din media europeană de 8,6%, nu se pot acoperi nici nevoile bazale în sănătate. Este nevoie de un sistem automatizat care să prevină fraudele și abuzurile. Este nevoie de un dialog real, bazat pe date reale, care să stea la baza deciziilor politice care privesc sistemul de sănătate.

Sorin Popescu este coordonator grup comunicare Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).