Și mâine e o zi - sau ravagiile procrastinării
În primul rând o lămurire terminologică: cuvântul "procrastinare", care dă titlul cărții de care ne ocupăm, încă perceput în română ca barbarism, înseamnă, potrivit DEX, "a amâna în mod nejustificat începerea unei acțiuni, în special din cauza neglijenței habituale sau a lenei; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa". Cuvântul a intrat în limba engleză (de unde a fost preluat ca atare la noi) în s…
“Încremenirea în proiect” (apud Gabriel Liiceanu), lâncezirea, lălăiala, lăsarea de pe azi pe mâine, indolența, anchiloza volitivă, lenea, tărăgănarea sunt, toate, dimensiuni (sau sinonime parțiale) ale procrastinării. Aceasta este o maladie universală, o pandemie de fapt, care nu ține seama de zone geografice sau de anumite perioade ale istoriei. Este o boală de natură ereditară, impregnată în firea omenească, un “act irațional de tergiversare”, care presupune “amânarea voluntară a îndeplinirii unor sarcini, în ciuda faptului că suntem conștienți de greșeala pe care o facem”. Altfel spus, atunci când procrastinăm, avem simultan percepția faptului că ne punem singuri bețe în roate. Cu toate acestea, amânarea, lăsarea îndatoririlor pe ultima sută de metri, continuă să se insinueze, uneori cu consecințe dramatice, în viața noastră. Iar noi îi îngăduim această intruziune stând cu mâinile în sân.
Piers Steel, autorul lucrării de față, a fost el însuși un procrastinator. Unul care s-a hotărât să iasă din amorțeală și să spună lucrurilor pe nume, adunând informații din zona psihologiei, neuroștiințelor, economiei, istoriei umanității sau matematicii. A rezultat un portret riguros al acestei disfuncții, o panoramă amplă a procrastinării și un tabel al elementelor fundamentale ale dinamicii care ne îndeamnă la procrastinare. Dar și – iar aceasta este partea cea mai interesantă a lucrării – o întreagă suită de soluții terapeutice împotriva acestui flagel, pentru că, în ciuda impregnării sale adânci în natura umană, suntem capabili să ne modificăm obiceiurile și să ne schimbăm comportamentul, pentru că – spune Steel – “procrastinatorii care înțeleg procesul de la baza inacțiunii lor îl pot stăpâni, eliberându-se astfel de stresul termenelor limită și devenind mai capabili să le facă față”.
Gândiți-vă deci – așa cum rostea un slogan al epocii beat – că “va veni o zi, când nu va mai veni nicio zi”. Așa că faceți de ce e de făcut în mult-puținul timp care v-a mai rămas până atunci.
Piers Steel, “Procrastinarea”, Editura Litera, colecția IQ 230, București, 2012
-
Cât de mult s-au chinuit doi corporatişti din România să îşi deschidă o afacere şi cum au reuşit să ajungă de la marfă luată pe datorie la afaceri de milioane de euro?Comerț · 19 septembrie 2026
-
Povestea tinerei care a combinat arta cu tehnologia şi a creat una dintre cele mai originale afaceri din RomâniaArta si societate · 19 septembrie 2026
-
Este sau nu este bine să îţi cumperi acum o locuinţă şi care este una dintre cele mai frecvente greşeli făcute de români atunci când vor să îşi cumpere o casă?Imobiliare · 19 septembrie 2026