Sfarsit de veac laic in Irak

Situatia din Irak tinde sa se polarizeze cu tot mai multa claritate, in perspectiva alegerilor programate pentru sfarsitul lunii ianuarie 2005. Cel mai influent dintre liderii religiosi siiti din Irak, ayatollahul Ali Al-Sistani (foto), a cerut respectarea termenului de 30 ianuarie, opunandu-se astfel insistentei liderilor suniti si kurzi de amanare a alegerilor.  Daca siitii sunt sustinuti, deocamdata, de premierul Iyad Allawi si de reprezentantii SUA, care nu vor sa renunte la data stabilita chiar de ei, sunitii invoca teoria ca instabilitatea in tara e inca prea puternica pentru a permite desfasurarea unor alegeri corecte.

Politicienii suniti se tem ca un vot tinut in plin razboi va favoriza preluarea puterii de catre siiti, grupul religios majoritar in Irak, putere pe care ar avea sansa s-o exercite impotriva minoritatii sunite, fie si ca reactie la faptul ca aceasta a fost favorizata in timpul regimului lui Saddam Hussein. Temandu-se de marginalizare, unele grupari sunite si kurde au amenintat deja ca ar putea boicota alegerile daca acestea vor avea loc la 30 ianuarie.

Deocamdata, conflictul dintre siiti si suniti pe tema alegerilor ii face pe analistii occidentali sa se teama de o inflamare a pasiunilor religioase in Irakul postelectoral, fie printr-o eventuala crestere a influentei clericilor iranieni siiti in societatea irakiana, fie prin promovarea de catre liderii religiosi suniti a ideologiei salafiste, promovata de o secta sunita al carei fundamentalism e impartasit de teroristi ca Osama Bin Laden sau Abu Musab Al-Zarqawi.