Senatul cere Comisiei Europene despăgubiri pentru Proiectul de Directivă privind tutunul

Până pe 4 martie, potrivit Tratatului de la Lisabona (TFEU), parlamentele naționale au fost chemate să se pronunțe pe subsidiaritate și proporționalitate, înainte ca Proiectul de Directivă să fie dezbătut în Parlamentul European.Pe 26 februarie, Camera Deputatilor a dat Aviz negativ, pe baza Raportului Comisiei de Afaceri Europene, iar pe 4 martie, Senatul a dat Aviz pozitiv, pe baza Raportului Comisiei de Sanatate.

Chiar si prin Avizul pozitiv, Senatul recunoaste ca masurile propunerii sunt excesive si disproportionate, solicitand analizarea, la nivelul Uniunii Europene, a posibilitatii de acordare a unor masuri compensatorii catre partile afectate de prevederile din Propunerea de Directiva. Prin aceasta mentiune importanta, putem considera ca avizul pozitiv echivaleaza, de fapt, cu unul negativ. De altfel, chiar membri ai Comisiei de sanatate s-au aratat sceptici fata de eficienta masurilor preconizate.

“Aceasta solicitare de masuri compensatorii ar insemna ca orice agricultor a carui cultura de tutun va fi afectata, orice IMM de ambalaje care pierde contracte, orice producator de tigarete care nu isi mai poate folosi brandul, orice retailer care pierde clienti, orice om afectat de restrangerea activitatii va fi indreptatit, conform avizului Senatului, sa ceara despagubiri. Ramane de vazut cine le va acorda – aceeasi Comisie Europeana care a redactat Proiectul de Directiva si care isi aroga competente dincolo de limitele Tratatului, sau statele membre, adica aceleasi bugete nationale, care vor avea, oricum, scaderi de venituri din accize si TVA,” a precizat Gilda Lazar, director corporate affairs, JTI Romania, Moldova si Bulgaria.

“In 2012, companiile de tutun au contribuit la buget cu peste 3 miliarde euro, ceea ce reprezinta aproape 9% din totalul veniturilor bugetare si circa 2,7% din PIB-ul Romaniei. De precizat ca 80% din pretul unui pachet de tigarete inseamna taxe platite la stat, deci cel care va pierde cel mai mult va fi bugetul. Drept urmare, Pozitia de tara pe care o redacteaza, in prezent, Guvernul trebuie sa fie echilibrata, luand in calcul avizele Parlamentului, importanta covarsitoare a industriei la buget si sectoarele colaterale afectate: producatori de ambalaje, retaileri, cultivatori de tutun”, a adaugat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.
Pozitia de tara a Romaniei se afla in curs de redactare in cadrul unui Grup de lucru interministerial. Timpul fiind foarte scurt, si alte state membre se afla in aceeasi situatie. Statele in care exista culturi mari de tutun, productie de produse din tutun sau pondere mare a produselor ce ar urma sa fie interzise, precum Italia, Polonia, Bulgaria, Cehia, Grecia etc., s-au pronuntat vehement impotriva Proiectului de Directiva. Marea Britanie, Irlanda si Franta sustin proiectul. Germania nu s-a pronuntat inca.

Comisia Europeana trebuie sa ia in considerare alte optiuni care sunt proportionale cu obiectivul de sanatate urmarit, dar care nu incalca drepturi fundamentale si care nu aduc prejudicii bugetelor nationale. Interzicerea tigaretelor slim si cu arome va crea o piata neagra pentru respectivele produse, iar standardizarea formei pachetelor (“cuboide”!?) marirea avertismentelor si a pictogramelor nu va face altceva decat sa usureze contrafacerea pachetelor de tigarete. Tigaretele vor fi procurate mai ieftin de pe piata neagra, vor creste infractionalitatea si criminalitatea, iar obiectivele CE privind sanatatea publica nu vor fi atinse.

Procedural, urmeaza dezbateri in Parlamentul European si in Consiliu. Adoptarea proiectului, a carui forma este inca in dezbatere, este preconizata cel mai devreme in 2014, iar transpunerea in legislatia nationala a statelor membre ar urma sa se faca in 2015-2016.