Sectorul asigurărilor de viață are o pondere de doar 0,3% din PIB în România, de 15 ori sub media europeană

Sectorul asigurărilor de viață din România are un nivel redus de dezvoltare, gradul de penetrare a acestora fiind mult în urma altor țări europene, chiar și a celor din regiune, se arată într-un studiu realizat de Consiliul Concurenței (CC) pe această piață.

Din punct de vedere al primelor brute subcrise, în România, sectorul asigurărilor de viață are o pondere de doar 0,3% în Produsul Intern Brut (PIB), la fel ca în Bulgaria, în timp ce media europeană este de 4,5% din PIB. Chiar dacă și alte țări din regiune se află în coada clasamentului european în ceea ce privește ponderea asigurărilor de viață în PIB (Ungaria, 1,4%, Slovacia 1,6%, Cehia 1,8%), diferențele față de situația României sunt evidente. La polul opus se află Marea Britanie cu 10,3% din PIB și Danemarca cu 7,2% din PIB.
Din punct de vedere al primei de asigurare, o persoană din România plătește în medie 16 euro/an, mult sub media europeană de 1072 euro/an de persoană. În Ungaria, prima medie de asigurare se ridică la 139 euro/an de persoană, în Slovacia la 206 euro/an de persoană, iar în Cehia la 272 euro/an de persoană. Elveția și Danemarca înregistrează cele mai mari cote ale primelor pentru asigurările de viață, valoarea medie fiind de peste 3000 de euro/an de persoană, arată CC.

“Gradul de concentrare a pieței a crescut în ultimii ani, în timp ce numărul societăților de asigurări de viață a scăzut constant, de la 24 în anul 2009 la 19 în anul 2014 și ar putea scădea în continuare. În același timp, liderul pieței a depășit pragul de 40% al cotei de piață, nivel de la care se prezumă, până la proba contrară, că se află în poziție dominantă. Având în vedere că aceste modificări structurale pot avea impact asupra concurenței pe această piață, Consiliul Concurenței va monitoriza atent evoluțiile din acest sector”, informează autoritatea. 

Mai mult, Consiliul Concurenței a formulat o serie de recomandări ce au în vedere atât dezvoltarea sectorului asigurărilor de viață, cât și promovarea intereselor consumatorilor români. Astfel, autoritatea de concurență recomandă elaborarea de comparatoare online de prețuri în zona asigurărilor de viață, acolo unde produsele de asigurare sunt, într-o oarecare măsură, standardizate, un astfel de instrument putând ajuta consumatorii în procesul de selecție.

În același timp, educarea financiară a clienților români cu privire la aceste produse complexe de asigurare poate atenua asimetria informațională existentă între clienți, pe de o parte, asigurători și intermediarii de asigurări, pe de altă parte. În acest moment, există riscul real al ghidării clienților neinformați către produse de asigurare sub-optime, care nu răspund cel mai bine nevoilor particulare ale acestora.

Băncile sunt reticente în a accepta cesionarea din partea clienților a asigurărilor de viață încheiate de aceștia cu asigurători din afara grupului economic din care fac parte. Acest aspect poate genera dificultăți companiilor de asigurări care nu fac parte din grupuri ce includ și o bancă comercială. Ca urmare, Consiliul Concurenței susține deschiderea acestui important canal de distribuție a asigurărilor și emiterea de norme care să faciliteze posibilitatea de a alege a consumatorului în cazul asigurărilor de viață asociate creditelor bancare.
Studiul Consiliului Concurenței a fost demarat în 2013. Motivele care au stat la baza declanșării acestui studiu țin de faptul că, în ultimii ani, sectorul asigurărilor de viață a fost caracterizat, atât la nivel european, cât și la nivel național, de fuziuni și achiziții, dar și de faptul că actul de asigurare, în general, și cel de asigurare de viață, în particular, au fost afectate semnificativ de declanșarea și persistența crizei economice.

Alături de asigurările generale, asigurările de viață reprezintă una din cele două componente de bază ale sectorului asigurărilor din România, ponderea asigurărilor de viață în totalul sectorului fluctuând în jurul valorii de 20%, dar reprezentând doar aproximativ 0,3% din PIB.