Se cauta oameni de PR

Initiative de felul extinderii UE sunt opere ale liderilor politici, nu ale maselor. Totusi, remarca revista The Economist, perspectiva aderarii Turciei ar trebui sa-i determine pe liderii europeni sa trateze cu mai multa atentie chestiunea sprijinului cetatenilor UE fata de primirea acestei tari, avand in vedere rezistenta, in unele locuri masiva, la ideea acceptarii Turciei in clubul comunitar.

Nici cu ocazia valului de extindere de la 1 mai, guvernele din tarile UE n-au fost capabile sa le dea cetatenilor suficiente explicatii despre ce inseamna primirea a zece noi state – de unde si panicile colective referitoare la cine ar urma sa suporte costul extinderii sau la un viitor aflux de imigranti. Cu atat mai mult se profileaza acum posibilitatea unor astfel de panici, mai ales ca Turcia are dezavantajul de a fi o tara islamica. Oficialii occidentali ar trebui, deci, sa promoveze pe intelesul tuturor avantajele aderarii Turciei, recomanda The Economist. 

Cat despre temerile colective ale electoratului comunitar, atat institutiile UE, cat si oamenii politici din aceste tari ar trebui sa procedeze cu tact, insistand pe ideea ca momentul aderarii nu e batut in cuie. 

In speta, ar trebui popularizata ideea ca riscurile unui soc al asimilarii Turciei sunt limitate de clauza de salvgardare (referitoare la controlul imigratiei ulterioare aderarii) si de clauza intreruperii negocierilor de aderare, in eventualitatea ca Ankara va fi incapabila sa continue reformele.