Versiunea completă
Actualitate

Românii vor cel mai mult introducerea monedei euro dintre locuitorii statelor care nu au aderat încă la ea, dar autoritățile au eșuat în acest proiect major

Adoptarea monedei euro este susținută, în medie, de 60% dintre locuitorii celor șapte state membre UE care nu au aderat încă la zona euro, arată rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru Flash, publicat vineri pe site-ul oficial al Uniunii Europene.…

Cristina Bellu · 10 iunie 2022 · 1 min de citit

Adoptarea monedei euro este susținută, în medie, de 60% dintre locuitorii celor șapte state membre UE care nu au aderat încă la zona euro, arată rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru Flash, publicat vineri pe site-ul oficial al Uniunii Europene.

Dintre acestea, procentul cel mai ridicat în favoarea adoptării monedei euro s-a înregistrat în România (77 %), urmată de Ungaria cu 69 %. La polul opus se află Bulgaria, Cehia (44 % în ambele țări) și Suedia (45 %).

Sondajul, realizat în perioada 20-29 aprilie, în Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia, a evidențiat faptul că  mai mult de jumătate dintre participanți (55 %) consideră că trecerea la moneda euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor.

Totuși, 56 % dintre respondenți consideră că introducerea monedei euro va duce la o creștere a prețurilor.

De asemenea, din sondaj reiese că gradul de sensibilizare cu privire la moneda unică în rândul cetățenilor din statele membre din afara zonei euro este în continuă creștere. Astfel, 53 % dintre respondenți se simt informați cu privire la euro, față de 51 % anul trecut și 44 % în 2015.

România a avut o fereastră de opor­tunitate între 2015 și 2017, când putea so­licita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în condițiile în care atunci îndeplinea toate criteriile de convergență nominală ins­tituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc stabilitatea prețurilor, suste­na­bilitatea finanțelor publice și a gradului de îndatorare, stabilitatea cursului de schimb și nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplinește toate aceste criterii.

Ce mai trebuie să citeşti