România are printre cele mai mari rate ale șomajului în rândul tinerilor din Uniunea Europeană

♦ Cu o rată a șomajului de 22,2% în rândul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, România ocupă a patra poziție în clasamentelor țărilor membre ale UE, după Spania, Grecia și Suedia ♦ La nivelul Uniunii Europene, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,5% în decembrie 2022.

România are printre cele mai mari rate ale șomajului în rândul tinerilor dintre statele membre ale Uniunii Europene, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, cu o rată a șomajului de 22,2% în rândul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, România ocupă a patra poziție în clasamentelor țărilor membre ale UE, după Spania, Grecia și Suedia și la același nivel cu Italia.

De altfel, rata șomajului în rândul tinerilor români a fost în jurul valorii de 22% din luna octombrie 2021 și a început să crească în ianuarie 2022, când a ajuns la 22,7%, valoare pe care a menținut-o până în aprilie 2022, când a crescut la 22,8%. Rata șomajului de 22,9% în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani a ajuns la 22,9% în iulie 2022 și a coborât la 22,2% începând din octombrie 2022.

Spania a fost pe primul loc în clasamentul țărilor UE cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor, cu o rată de 29,6%, urmată de Grecia, cu 28,9%, Suedia, cu 23,1%, România și Italia, ambele cu 22,2%.

La polul opus, cea mai mică rată a șomajului în rândul tinerilor a fost în Germania, de 5,8%, Olanda, cu 7,5%, și Austria, cu 8,8%.

În decembrie 2022, 2,86 milioane de tineri cu vârsta sub 25 de ani erau șomeri în UE, dintre care 2,31 milioane se aflau în zona euro.

În decembrie 2022, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,5% în UE și 14,8% în zona euro. 

„La vârsta de 15 ani, aproape 100 % din populația UE și a statelor membre este încă la școală. Pe măsură ce tinerii îmbătrânesc, mulți intră în forța de muncă, devin angajați, șomeri sau rămân în afara forței de muncă. Nu toți tinerii fac această tranziție la aceeași vârstă, așa că are loc o creștere treptată a numărului de tineri în forța de muncă“, scrie Eurostat.

Mai mult, oficiul european de statistică spune că, în perioada 2009-2021 au fost vizibile în șomajul în rândul tinerilor consecințele a două crize globale: criza financiară și economică de la sfârșitul anilor 2000 și criza mai recentă declanșată de pandemia de COVID-19. Ambele crize au determinat o scădere a ocupării forței de muncă.

Scăderea ocupării forței de muncă în timpul crizei financiare și economice a condus în primul rând la o creștere a șomajului în perioada 2009 – 2013. În schimb, scăderea ocupării forței de muncă în timpul crizei COVID-19 din 2020 a fost însoțită de o creștere mult mai mare a ponderii persoanelor din afara forței de muncă decât a celor în șomaj.