Rezultatele la examenul de titularizare au fost cele mai slabe din ultimii cinci ani

♦ Maria G. profesor de școală gimnazială: „Procentul la titularizare a fost mereu unul nemulțumitor. Motivarea financiară este doar unul din factorii care demotivează tinerii să lucreze în sistem.“

Ministerul Educației a publicat, ieri, primele rezultate la examenul de titularizare, iar rata notelor peste 7 obținute de candidații care au susținut proba scrisă este de 44,47%, în scădere față de rezultatele din ultimii patru ani.

Profesorii care iau note peste șapte la acest examen sunt titulari pe post, adică sunt angajați pe o perioadă nedeterminată la catedra pe care o aleg, iar cei care obțin o notă peste 5 vor fi angajați pe o perioadă determinată, adică vor fi suplinitori.

„Printre avantajele titularizării sunt: siguranța unui loc de muncă, poți face planuri pe termen lung, investiții, ai disponibilitatea pentru alte activități sau proiecte în vacanțe. (…) Nu știu statisticile, dar procentul la titularizare a fost mereu unul nemulțumitor. Printre cauzele acestor rezultate sunt subiectele dificile, care de multe ori nu sunt corelate cu materia studiată în facultate“, a spus pentru ZF Maria G., profesoară de limba engleză în cadrul unei școli gimnaziale din județul Călărași.

Ministrul educației, Sorin Cîm­peanu, a spus la un post de televiziune că rezultatele de la examenul de titularizare din acest an sunt foarte slabe, având în vedere că 20% dintre profesorii care au susținut examenul nu au obținut nici măcar nota 5.

Conform datelor de la Ministerul Educației, rata notelor peste 7 obți­nute de candidații care au susținut proba scrisă a examenului de titula­rizare a fost de 44,47% anul acesta, în scădere, de la 58,66% în 2020, 46,86% în 2019, 47,40% în 2018 și 45,73% în 2017.

„Vedem scăderea calității în toate domeniile de titularizare și acolo cred că sunt mai mulți factori: în primul rând este felul în care privim educația și educația continuă – aici vorbim despre educație care ar trebui să se desfășoare continuu, iar profesorii cred că trebuie să fie primii care să facă acest lucru, având în vedere menirea lor. Cred că avem nevoie de o formare continuă ca profesori, mai avem nevoie de școli bune de profe­sori, de pregătire inițială bună pentru cadrele didactice“, a spus pentru ZF Elena Lotrean, profesor și fonda­toarea Școlii Finlandeze din Sibiu.  Titularizarea este un beneficiu care este perpetuat de multă vreme, unul cu care fondatoarea Școlii Finlandeze nu este de acord. „În ce altă meserie ai jobul asigurat pe viață? Acest examen de titularizare bagă în sistem și oameni foarte buni, dar și oameni care nu au ce căuta acolo și care caută această stabilitate. Stabilitatea este un lucru bun, dar ne duce și în o zonă de delăsare. În multe dintre cazuri, această delăsare se vede și în activitatea profesorilor la clasă, dar sunt și cazuri în care nu se vede“, a explicat ea.

Elena Lotrean nu crede că a scăzut atractivitatea sistemului de învățământ în rândul absolvenților, ci crede că a crescut.

„Acum vin și mai mulți oameni care nu au vocație și de aceea și aceste rezultate. În ultima vreme au crescut salariile considerabil. O învățătoare la debut în 2016 câștiga 1.200 de lei, iar în 2020 avea 2.700 de lei,  vorbim de mai mult de o dublare a salariilor.  Eu cred că începe să devină mai atractivă“, spune ea.

În schimb, profesoara de limba engleză, Maria G. crede că salariile mici și faptul că profesorii sunt tot timpul sub lupa opiniei publice îi poate descuraja pe tineri să aleagă o carieră didactică. „Motivarea finan­ciară este doar unul din factorii care demotivează tinerii să lucreze în sistem. Mai poate fi vorba și de mediatizarea excesivă a lucrurilor negative din sistem“, spune ea.

Un profesor de școală gimnazială sau de liceu câștigă, în medie, un salariu net lunar cuprins între 2.300 de lei și 4.600 de lei, conform datelor de pe platforma Paylab România. Spre comparație, un medic rezident avea un salariu lunar net cuprins între 3.670 de lei și 7.570 de lei, conform aceleiași surse. La nivelul întregului sistem de învățământ din România, salariul mediu net era de 3.600 de lei în luna mai a acestui an, în creștere cu doar 1% față de aceeași lună din anul 2020.

Printre dificultățile meseriei de profesor, Maria G. enumeră instabi­litatea economică, conflictul între categoriile sociale și accesul diferit la educație și la informatie, adică lipsa de egalitate de șanse.

Elena Lotrean crede că pro­fesorii ar trebui să fie tratați și ei precum elevii, adică să fie parte dintr-un sis­tem care încurajează coope­rarea, unul în care există o stare de bine, men­tori, factori care ar putea influ­ența tinerii să aleagă o astfel de carieră. „Meseria de profesor este una vocațională, vei lucra cu copii, cu tineri care au au nevoie de o sclipire de la tine și trebuie să fii pregătit să le oferi acea sclipire și să le aduci acea cunoaștere de care ei au nevoie. Cum suntem pentru copii ar trebui să fim și pentru profesori, adică să fie o cancelarie în care există o stare de bine, în care se încurajează coope­rarea, în care se apreciază oamenii, să existe mentori. Aceste elemente ar fi hotărâtoare pentru cineva care alege o carieră didactică“, a spus ea.

O mare provocare din sistemul de învățământ este partea de neîncre­dere.

„Fiecare are senzația că știe mai bine ce ar trebui să facă profesorul și acest lucru se răsfrânge în mod negativ în încrederea pe care o primesc profesorii din partea socie­tății, din partea părinților, din partea administrațiilor și așa mai departe“, continuă Lotrean.

Mai mult, în afară de profesorii pentru învățământul primar și preșcolar, în România nu există meseria de profesor, crede ea.

„Eu sunt profesor de bază, dar pe diploma mea scrie filolog, pe diploma celui care a terminat o facultate de matematică scrie matematician, nu profesor de matematică. În afară de profesorii pentru învățământul primar și preșcolar, în România nu există meseria de profesor. De cele mai multe ori, un modul pedagogic este văzut ca un apendice ușor folositor, dar pe care nu trebuie să îl luăm neapărat în seamă în timpul facultății. În plus, de multe ori practica pedagogică este bătaie de joc, nu în toate cazurile, dar în majoritatea lor și atunci persoana respectivă se trezește în fața copiilor fără să aibă noțiuni elementare despre pedagogie și normal că îi scade calitatea“, a concluzionat Elena Lotrean.

Conform datelor de la Ministerul Educației, la nivel național sunt disponibile 4.814 catedre vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată, dintre  3.500 în mediul urban și 1.314 în mediul rural.