RETROSPECTIVĂ 2017: Guvernarea PSD în 2017 - de la demiterea lui Sorin Grindeanu la conceptul "statului paralel"

În realitate, motivul acestui demers politic de trântire prin moțiune de cenzură a Cabinetului în integralitatea sa a ținut de faptul că relația dintre premierul Sorin Grindeanu și liderul PSD Liviu Dragnea s-a deteriorat treptat, fractura devenind ireparabilă după numai 6 luni de mandat.

Pe de altă parte, fondul acestei acțiuni politice fără precedent a fost dat de faptul că liderul PSD, Liviu Dragnea, cel care a condus partidul spre câștigarea alegerilor parlamentare din 2016, nu a putut asuma funcția de premier din cauza problemelor în Justiție.

PSD a căzut, practic, în capcana propriului mecanism de guvernare imaginat de Dragnea la preluarea guvernării și care presupunea că lucrurile vor merge bine în condițiile în care liderul partidului nu este și premier, iar premierul este practic “supus” liderului formațiunii și controlat de o comisie de evaluare care face, periodic, rapoarte.

Astfel, PSD nu a știut să gestioneze situația – prima de altfel în istoria sa recentă – în care președintele partidului nu este și premier. Conflictul Dragnea – Grindeanu a devenit public și a culminat cu refuzul categoric al celui din urmă de a demisiona din funcția de premier, așa cum i-a solicitat Dragnea.

Animozitățile dintre Dragnea și Grindeanu au început să se facă simțite, în timp, la nivelul declarațiilor. Dragnea s-a limitat la a transmite public câteva ironii la adresa premierului, însă nu l-a atacat în mod direct, ci prin interpuși, care aveau rolul de a fi „guri de tun” care să-l determine pe premier să adopte o atitudine defensivă.

Dragnea a ieșit la atac din ce în ce mai direct și personal împotriva lui Grindeanu după refuzul expres al premierului de a face remanieri ca urmare a raportului de evaluare întocmit de Liviu Dragnea, Gabriela Firea, Darius Vâlcov, Cristian Socol și „alți colegi”.

„Nu faci schimbări la 3-0 în repriza întâi” a spus Grindeanu. „Nu-i o declarație bună, nu asta e atitudinea”, a răspuns, părintește, Dragnea, ascunzându-și enervarea teribilă care a dus la decizia politică de răsturnare a Guvernului și la excluderea lui Grindeanu din PSD.

Scena politică românească a traversat momente dramatice în condiițiile în care majoritatea miniștrilor din Cabinetul Grindeanu au anunțat că au demisionat. Fostul premier Victor Ponta a devenit un aliat de conjunctură a lui Grindeanu, dată fiind adversitatea pe care o avea față de Dragnea, fiind numit secretar general al Guvernului.

Ponta și Grindeanu nu reușesc, însă, să pună bazele unui puci în PSD împotriva lui Dragnea, iar moțiunea de cenzură trece, nu fără emoție.

„Am urmărit foarte atent discursul domnului Dragnea și mi-am dat seama că oricine ar fi fost sau ar putea să devină prim-ministru nu are nicio șansă să-și exercite funcția de prim-ministru”, a concluzionat, după moțiunea de cenzură, Sorin Grindeanu.

Noul Guvern își preia în grabă prerogativele, premier fiind desemnat Mihai Tudose. Marea majoritate a miniștrilor își reiau portofoliile. Victor Ponta este exclus și el din PSD, ca urmare a ralierii sale cu Grindeanu. Grindeanu, însă, a fost „recuperat” de PSD la sfârșitul anului și votat, de aceeași majoritate parlamentară, șef ANCOM.

O altă acțiune politică a PSD în 2017, care cu greu și-ar putea găsi un precedent în istoria post-decembristă, constă în structurarea unui concept de construcție ideologică numit „statul paralel”.

Astfel, Comitetul Executiv Național al PSD a adoptat, în noiembrie, cu unanimitate de voturi, o rezoluție prin care este constatată existența unui ”stat paralel și ilegitim”, care încearcă în mod abuziv să preia controlul asupra puterii legitim constituite prin alegeri libere și corecte.

”PSD a analizat situația tensionată prezentă în spațiul public din cauza numeroaselor informații despre abuzurile grave ale unor persoane care activează, au condus sau încă mai conduc instituții publice de forță și care indică în mod clar existența unui așa-numit «Stat Paralel și Ilegitim», care încearcă să preia controlul asupra puterii politice, legitim constituită prin alegeri libere și corecte, reprezentând un pericol de natură să îngrijoreze opinia publică”, se arată în rezoluția adoptată în ședința Comitetului Executiv Național al PSD, desfășurată la Băile Herculane.

Liderii PSD constată existența mai multor ”vulnerabilități” ale statului de drept, care sunt speculate de „Statului Paralel și Ilegitim” pentru a-și impune controlul asupra puterii politice și judecătorești.

”Rezultă că «Statul Paralel și Ilegitim» folosește resursele financiare publice și instrumentele specifice autorității de stat pentru a-i intimida, șantaja sau a-i înlătura pe decidenții politici care susțin sau promovează modificările legislative menite să readucă puterile statului în matca lor constituțională, în acord cu principiile democratice și cu drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, susțin social-democrații.

Conceptul de „stat paralel” și definiția dată de social-demorați în această rezoluție au fost criticate atât de președintele Klaus Iohannis, cât și de reprezentanți ai societății civile. Mai mulți social-democrați, printre care premierul Mihai Tudose, și-au manifestat reticențele.

Conceptul de „stat paralel și ilegitim” a fundamendat, însă, o serie de acțiuni politice demarate de majoritatea parlamentară, cum ar fi constituirea Comisiei pentru alegerile din 2009 sau audierile desfășurate de Comisia SRI.