Rețeta prin care băieții deștepți continuă să se îmbogățească și în 2013

Între timp, pare tot mai limpede că scopul intrării în insolvență a fost desființarea contractelor directe de vânzare a energiei către mai multe companii, denumite de președintele Traian Băsescu “băieți deștepți”. La un an de la acel moment, “băieții deștepți” nu numai că nu au dispărut, ci o duc chiar bine. O spun chiar ei.

“Nu a dispărut nimeni de pe piața energiei. Cu sau fără contracte cu Hidroelectrica, furnizorii privați au fost și sunt în continuare participanți activi pe piața de energie electrică din România. Furnizorii privați nu au plecat nicăieri, își văd în continuare de activitatea lor. În cazul nostru, dovadă stau cererile lunare de oferte de furnizare de energie electrică pe care le primim din partea potențialilor clienți“, spun reprezentanții Energy Holding, cel mai titrat „băiat deștept“ din sectorul energetic romănesc, nășit de Bogdan Buzăianu, finul lui Dan Ioan Popescu, ministrul căruia îi este atribuită paternitatea acestui mod de a face afaceri.

Energy Holding face precizarea că acceptă încadrarea în sintagma „băieți deștepți“ doar dacă este folosită în sensul bun, iar nu „tendențios“. Unde „bun“ înseamnă, potrivit companiei CEZ Trade România, a avea profit „neajutat“. „Toți participanții la orice piață concurențială care au profit se pot considera băieți deștepți în sensul bun al cuvântului, cu condiția ca acest profit să nu fi fost «ajutat». (…) Traderii numiți «băieți deștepți» nu au plecat și, prin urmare, nu au de unde să revină“, afirmă Ion Lungu, directorul general al CEZ Trade, din grupul CEZ România.

Mecanismele pieței

Președintele Băsescu a vorbit pentru prima dată despre „băieții deștepți“ din domeniul energetic în 2005, stimulat, potrivit propriilor declarații, de un „documentar“ cu privire la piața energiei. El a continuat să întrețină subiectul an de an, acompaniat de succesivii și repetabilii miniștri ai economiei, până în 2011, când s-a confesat public: „Ca șef de stat, nu am reușit să pun capăt poveștii «băieților deștepți» din energie“. O neîmplinire pe care însă avocatul Remus Borza, reprezentant al Euro Insol, o va transforma, la mai puțin de un an de la mărturisirea președintelui, în evenimentul anului 2012. De la istorica expresie „băieți deștepți“ a președintelui Băsescu, toți oficialii responsabili de soarta sectorului energetic românesc, implicit a Hidroelectrica, s-au plâns de contractele directe. Că nu sunt bune pentru economie, companie și țară, că limitează lichiditatea bursei de energie OPCOM – unde ar fi trebuit de fapt să vândă Hidroelectrica -, de imposibilitatea anulării acestor contracte, de pagubele, niciodată calculate, pe care denunțarea unilaterală a acordurilor le-ar produce în bugetul companiei de stat. Toți afirmau că odată cu dispariția acestor contracte sectorul energetic va deveni mai transparent, mai stabil și mai predictibil, iar prețurile mai bune pentru toată lumea. Cu toate acestea, an de an, fiecare ministru al economiei le-a prelungit prin acte adiționale. O rețetă larg răspăndită în originala economie de piață românească.

Potrivit analistului independent Jean Constantinescu, unele dintre argumentele în favoarea contractelor directe ale Hidroelectrica au fost reale la nivelul anului 2000, cănd Romănia abia deschidea piața de energie. Dar niciunul dintre aceste argumente nu justifică lipsa transparenței din partea statului și nici faptul că acordurile directe au fost încheiate pe perioade de pănă la 10 ani „fără marje reale de renegociere a prețului și cantităților“. Constantinescu spune că, totuși, pe lângă efectele negative produse de aceste „anomalii“, există și efecte pozitive. „Un mare număr de oameni interesați, specialiști și nespecialiști, s-au familiarizat cu mecanismele pieței de energie electrică. A apărut o presiune publică fără precedent asupra decidenților în direcția reformării guvernanței companiilor de stat. Nu în ultimul rând, discuția publică a demantelat schemele și rețelele de extragere frauduloasă a rentelor din întreprinderile de stat, cu efect și în alte sectoare“, consideră Constantinescu.

Nici transparentă, nici predictibilă

Cum arată piața de energie electrică la aproape un an de cănd aceste contracte au început să fie denunțate de Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica? „Noua lege a energiei a produs schimbări în industrie, însă nu putem spune că piața este mai transparentă și mai predictibilă comparativ cu anii anteriori. Transparența nu este o condiție necesară și suficientă ca semnalele de preț (lansate de producători) să fie cele corecte. În opinia noastră, cea mai mare problemă este lipsa de predictibilitate pe termen lung“, spun reprezentanții Energy Holding. Aceeași opinie este împărtășită și de CEZ Trade România. „Legea a influențat întreaga piață de energie și nu numai traderii. Putem aprecia că transparența și predictibilitatea se  datorează cadrului de reglementare, în cazul nostru noul text legislativ și reglementările secundare ce decurg din acesta, precum și comportării tuturor participanților la piață, nu numai a traderilor. Din păcate, tot legea a influențat negativ lichiditatea pieței pe termen lung, astfel încât acum prețul energiei nu este predictibil“, potrivit lui Ion Lungu.