Reportaj: Viața românilor pe platforme petroliere, la mii de kilometri de casă

40 de minute durează călătoria cu barca din Potos, una dintre cele mai animate stațiuni de pe insula Thassos, spre zăcământul Prinos, regiunea din Marea Egee aflată la opt kilometri de coasta nord-vestică a insulei și singura zonă unde se exploatează petrol în Grecia. Dacă în urmă cu 30 de ani producția de petrol a țării ajungea la 30.000 de barili pe zi, aceasta s-a aflat într-un declin continuu, ajungând în prezent la circa 1.500 de barili. Creșterea depinde de succesul operațiunilor desfășurate de pe platforma românească Fortuna, în urma contractului câștigat de compania românească specializată în servicii petroliere GSP cu grecii de la Energean Oil & Gas.

Pentru a urca pe platforma înaltă, construită pe trei piloni de 136 de metri, este nevoie de îndrumarea angajaților de pe platformă, în proporție de 90% români. Atât cei 14 membri ai echipajului de pe vaporul destinat transportului materialelor, cât și 37 dintre cei care lucrează la forarea propriu-zisă de pe platforma Fortuna fac parte din compania specializată în foraj marin Grup Servicii Petroliere(GSP), parte a Upetrom. Compania controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu a câștigat în urma unei licitații contractul de exploatare a zăcământului cu singura companie producătoare de hidrocarburi din Grecia, Energean Oil & Gas. Compania face acum parte dintr-un program de investiții de 60 de milioane de dolari, potrivit publicațiilor elene, a cărui derulare a început în 11 iulie, odată ce Fortuna a început să foreze în apele grecești.
„Nu vă uitați în jos, în sus sau în lateral, ci doar la colegul din față, cu care e bine să mai și glumiți. Iar dacă aveți probleme cu înălțimea sau cu inima, vă sfătuiesc să rămâneți pe vapor”, descrie Constantin Popa, responsabilul cu siguranța, modul cum trebuie să te comporți în „liftul„ care te urcă pe platformă.

În acest timp, suspendat de o macara, pe vaporul GSP Licorn este coborât coșul cu sfori ce servește la transport, indiferent că este vorba despre oameni sau provizii pentru echipaj. „Susține câteva tone. Costul unui astfel de coș este de 60.000 de dolari, prin urmare este sigur„, adaugă Popa. După urcarea în timpul căreia, deși încerci să te uiți în ochii colegului din față, privirea ți se îndreaptă dintr-un automatism spre muntele Athos, ajungi pe cel mai înalt punct al platformei, heliportul. Claudiu Stratulat, barge master al Fortuna – cea mai înaltă funcție pe platformă – și cu o experiență de șapte ani în cadrul GSP, este cel care ne întâmpină. „Petrolul nu țâșnește în aer ca în filme. În general, în foraj nu există pungi de petrol, ci structuri de coral în care acesta se acumulează.

Când în structură nu există suficientă presiune, trebuie injectat un gaz pentru a fi exploatată„, explică el modul real în care funcționează extracția de petrol. În timp ce el explică procedurile de extracție, restul oamenilor de pe platformă sunt angrenați în activitatea de producție a primei sonde și pregătirea pentru cea de-a doua, care va fi săpată până la o adâncime de 3.000 de metri. „Se introduce primul pilon, apoi se toarnă ciment pentru construirea tuburilor între care, în permanență, este turnat un noroi special de o densitate egală cu presiunea din adâncime. Tot procedeul de forare trebuie să fie continuu, până la extragerea ultimei picături de petrol și dopul pus la ambele capete„, explică Stratulat detaliile extracției de petrol. Dacă forajul s-a oprit o dată, gaura este compromisă. Iar tot ceea ce s-a introdus acolo nu mai poate fi recuperat. Pierderea într-o astfel de situație este consistentă: materialele folosite într-o zi de foraj pot să ajungă la costuri de 1 – 1,5 milioane de dolari. Valoarea unei platforme este cuprinsă între 60 și 100 de milioane de dolari, de aceea varianta închirierii este preferată.

Fortuna este „ca un taxi” pentru care costul variază între 100.000 și 200.000 de dolari pentru operațiunile dintr-o zi, în funcție de complexitatea acestora. În contractul cu grecii sunt prevăzute patru sonde, potrivit reprezentantului companiei Energean Oil & Gas, Pavlos Afendra, senior drilling engineer și manager de proiect în cadrul acesteia.