Reindustrializarea nu mai poate însemna o revenire la trecut. Fabricile viitorului trebuie să țină pasul cu noile tehnologii și să folosească la maximum oamenii înalt calificați. „Nu există fabrica viitorului fără oameni.“

♦ „Fabrica viitorului nu este doar despre tehnologie, este despre cum ne conectăm, cum aducem tehnologiile împreună cu oamenii“ ♦ „Argumentul meu pentru un investitor ar fi resursa umană.“ ♦  „Reindustrializarea României trebuie să se bazeze pe consum și pe necesitate.“

Reindustrializarea României nu mai poate însemna o întoarcere la modelul industrial al trecutului, bazat exclusiv pe costuri reduse și forță de muncă ieftină. Noua etapă de dezvoltare industrială trebuie să fie construită pe tehnologie, digitalizare, cercetare-dezvoltare și inteligență artificială, dar mai ales pe capacitatea de a valorifica resursa umană calificată. Viitorul industriei depinde de investiții, de o strategie economică coerentă și de capacitatea companiilor de a integra noile tehnologii în procesele de producție. Acestea au fost câteva dintre principalele mesaje transmise de participanții la conferința ZF Reindustrializarea României 2026.

Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu BCR, Ambito, CITR, Enevo Power, Nimet, Pinum și Terapia.

„Fabrica viitorului nu este doar despre tehnologie, este despre cum ne conectăm, cum aducem tehnologiile împreună cu oamenii, cum suntem responsabili față de resurse și cum producem mai bine, mai eficient. Dar, cu siguranță, nu există fabrica viitorului fără oameni“, a spus Ciprian Botea, directorul fabricii de bere Heineken din Mureș.

Fabrica viitorului  trebuie susținută prin investiții constante în tehnologie și modernizarea capacităților de producție, crede Ioan Anton Măzărianu, directoru general și acționar, COMES Săvinești.

„Această industrie poate să devină mai competitivă doar dacă investești în tehnologie de ultimă generație, chiar dacă nu poate să-ți asigure un flux de fabricație 100% automat. Este foarte important să ții pasul cu tehnologia modernă. Și evoluția noastră a început din momentul în care am investit într-o hală modernă în care puteam fabrica echipamente între 50 și 250 de tone, care ne-a propulsat pe o nișă de piață mult mai exclusivistă, astfel încât ne-am creat liniile pentru a ne dezvolta treptat.“

Dacă până acum fabricile concurau prin costuri și capacități de producție, în următorii ani diferența va fi făcută de capacitatea de a colecta, interpreta și utiliza datele în timp real.

„Fabrica anului 2030 va fi, în primul rând, despre date. În momentul de față, în România există foarte multe proiecte de investiții, de automatizări și foarte multe acum sunt construite. Dacă vorbim despre date, vorbim automat despre procesarea acestor date de către AI. Fabrica viitorului va fi un organism. Practic, fabricile nu vor mai concura între ele, ci ecosistemele vor concura între ele. Fabricile vor avea acces în sistem, în timp real, la logisticieni depozite, stocuri de materie primă și mai ales cererea din piață“, crede Andrei Brînzea, partner, business development, Cushman & Wakefield Echinox.

Pentru Adrian Pascu, director general al Da­none Europa Centrală și de Est, România are în continuare premise solide pentru dezvol­tare industrială, însă are nevoie de o direcție clară.

„Una peste alta, sunt optimist, încă cred că se poate. Cred că avem oameni deștepți. În general, consumul crește. Partea care pe mine mă deranjează e faptul că nu avem o strategie de țară și s-au menționat țări precum Polonia, de exemplu, la care ne uităm în sus și cred că aici ar trebui să lucrăm. Dacă la un moment dat vom avea o strategie de țară economică din toate punctele de vedere, putem exploda. România poate fi a doua Polonie foarte ușor“, a spus el.

Tot mai mulți manageri din industrie consideră că avantajul competitiv al României nu mai poate fi construit în jurul costurilor reduse. În schimb, valoarea adăugată trebuie să vină din cercetare, dezvoltare și capacitatea de inovare.

Nevoia unei strategii economice și industriale pe termen lung a fost susținută și de antreprenorii români, care consideră că dezvoltarea industriei trebuie să pornească de la cererea reală din economie și de la nevoile pieței.

„Cred că reindustrializarea României trebuie să se bazeze pe consum și pe necesitate, acolo trebuie să mergem. Noi nu facem altceva, n-am inventat nimic, nu facem altceva decât ne uităm ceea ce este necesar în piață și acolo ne ducem“, spune Adrian Stănușoiu, proprietarul fabricii Crilelmar din județul Gorj.

Tot mai mulți manageri din industrie consideră că avantajul competitiv al României nu mai poate fi construit în jurul costurilor reduse. În schimb, valoarea adăugată trebuie să vină din cercetare, dezvoltare și capacitatea de inovare.

„Categoric, plusvaloare generăm deja și putem să generăm în continuare pe cercetare-dezvoltare. Avem forța de muncă calificată să facă partea aceasta de research și să vină cu soluții continue, să ne pună în fața percepției care încă există, din păcate, și anume că suntem low-cost country.  Consider că flexibilitatea și adaptabilitatea noastră sunt ceva ce ne caracterizează. Suntem încă înfometați de a demonstra, și nu doar înfometați, suntem capabili să facem lucrul acesta“, crede Ciprian Ractei, general director, Hamilton Central Europe

În paralel cu investițiile private, reprezentanții industriei consideră că statul trebuie să joace un rol mai activ în reconstruirea unor sectoare strategice și în dezvoltarea infrastructurii industriale.

„Cred că trebuie să fie o politică economică. Eu văd industrializarea în două elemente, marea industrie, pe care trebuie să o facă statul prin ajutoare de stat, prin politici de recuperare a anumitor industrii. Trebuie să avem forța și banii să recuperăm industria metalurgică, vrem să ne recuperăm industria de îngrășăminte chimice, industria chimică, vrem să recuperăm Chimcomplex, să renaționalizăm. Cred că oamenii de o anumită anvergură politică trebuie să facă și să intervină dacă vor să facă ceva. Noi, cei mici, care suntem pe orașele de interior și orașele mici, noi avem nevoie de parcuri industriale mici, dar marea industrie trebuie să fie făcută de marea politică. Noi trebuie să fim ajutați cu o legislație, cu niște parcuri și cu spații industriale de calitate“, spune Samy Numan, CEO și fondator, Nimet Târgoviște.

El consideră că principalul argument al României în competiția pentru investiții rămâne resursa umană.

„Eu aș merge doar pe argumentul resurse umanei. Eu cred în continuare că avem foarte multe resurse de inteligență, oameni care știu să facă business, tineri care vor să crească. Argumentul meu pentru un investitor ar fi resursa umană. Eu cred că acesta este atuul nostru, avem oameni foarte buni și restul e ușor.“

Samy Numan, CEO și fondator, Nimet Târgoviște

► Avem 800 de angajați. Anul 2026 arată mult mai bine. Am avut resurse interne de know-how să dezvoltăm produse noi și să investim mai mult în tot ce înseamnă digitalizare, să obținem mai multe date reale din firmă.

► Am venit cu procese de automatizare industriale în interior, am venit cu know-how, cu echipamente noi care consumă mai puțin curent, care sunt mai automatizate.  Trebuie să găsim soluții să ne reinventăm.

► Am investit în tehnologie și în oameni, până la urmă industria este despre oameni și pentru oameni.

► Studenții reprezintă cea mai mare resursă a noastră. Dacă vorbim de reindustrializare, noi, operatorii economici trebuie să ne orientăm către universități.

► Argumentul meu pentru un investitor ar fi resursa umană. Eu cred că acesta este atuul nostru, avem oameni foarte buni.

Cătălin Bălăceanu, product owner George Business, BCR

► Procesăm în fiecare lună aproximativ 12 mld. euro pentru clienții noștri. Aproape 3% din PIB-ul anual al României se tranzacționează în prezent prin George Business.

► Platforma  a fost lansată de doi ani, iar în prezent 11.000 de companii, clienți BCR, o folosesc în fiecare zi pentru acțiunile lor, pentru managementul afacerii.

► Avem companii care au, pe același cont, 1.800 de carduri pentru persoanele care merg, șoferi, în toată Europa.

► Pentru companii principalele nevoi sunt cele operaționale și tranzacționale. Cred că pentru o companie accesul la acest modul de sănătate financiară este extrem de important, în sensul în care îți oferă o vizibilitate asupra segmentului în care activezi.

Ciprian Botea, director, fabrica de bere Heineken din Mureș

► În ultimii cinci ani am investit peste 18 mil. euro, în special tehnologii noi, în produse inovative, pentru a aduce noi capabilități pe liniile noastre de producție, dar și pentru a crește nivelul de performanță.

► Ultima investiție este proiectul inaugurat la finalul anului trecut. Vorbim despre pompe de căldură, atât la Târgu Mureș, cât și la Craiova, un proiect de peste 12 mil. de euro, parțial susținut prin fonduri PNRR.

► Fabrica viitorului nu este doar despre tehnologie. Este despre cum ne conectăm, cum aducem tehnologiile împreună cu oamenii, cum suntem responsabili față de resurse și cum producem mai bine, mai eficient. Nu există fabrica viitorului fără oameni.

Dacian Badea, președinte, Fermele Ecologice Silvania din Zalău

► În ultimii ani am investit în depozitarea furajelor, ne-am consolidat cu tot ceea ce ține de logistică, de transportul de mărfuri.  

► Am investit în crearea de adăposturi pentru vacile de carne, că am cumpărat câteva sute de vaci Angus, am dezvoltat flota de utilaje în zona de agricultură fără arătură.

► Urmează să investim în lunile acestui an într-o reorganizare a fermelor astfel încât fiecare fermă să fie specializată.

► Vom implementa un proiect în următoarele două-trei luni pentru instalarea în fiecare fermă panouri fotovoltaice într-un total de aproximativ 1 megawatt/oră putere instalată, cu capacități de stocare în acumulatori pentru aproximativ 40% din capacitate.

Teppo Huovila, general manager, Nokian Tyres România

► Marile companii analizează mai multe criterii atunci când decid să investească. În cazul nostru, nivelul de calificare al forței de muncă este unul bun și suntem mulțumiți de echipele pe care am reușit să le recrutăm.

► Planul total de investiții pentru fabrica din Oradea se ridică la 650 mil. de euro. Am aplicat pentru un ajutor de stat în valoare de 99,5 mil. euro, însă procesul este încă în desfășurare și nu am primit încă fondurile.

► În prezent, aproximativ 560 de persoane lucrează în fabrică. Intenționăm să continuăm angajările. În acest moment ne aflăm în faza de finalizare a primei etape de extindere, însă avem în plan și o a doua, respectiv posibil chiar o a treia etapă de dezvoltare.

Adrian Stănușoiu, proprietar, fabrica Crilelmar din Gorj

► Atuurile sunt inteligența poporului român, buna pregătire a noastră. Avem oameni de top, manageri de top, acesta este principalul nostru atu, „materia noastră primă“. Noi suntem consumatori foarte buni, deci avem toate atuurile pentru a atrage pe cineva în România.

► Fiind producător, e clar că l-aș duce să investească în zona de producție. În rest, negativ nu am nimic de zis. Suntem într-un context în care începem să respectăm reguli și trebuie să le respectăm.

► Pentru noi principala poveste este de a ne folosi tot ceea ce înseamnă materie primă existentă în România. Eu cred foarte mult în a investi în oamenii pe care îi avem noi. România are tot ce îi trebuie din punctul acesta de vedere și cred în a ne folosi la maximum de materiile prime pe care le avem, nu trebuie să alergăm după ele.

Paul Dieter Cîrlănaru, CEO, CITR

► Facem de 10 ani un studiu al întregii economii din România, cu focus pe companiile de impact – companii cu active de peste un milion de euro. Sunt peste 8.800 de companii în România astăzi, în acest segment strategic, după impactul pe care îl au în economie, care au, într-o formă sau alta, o nevoie de capital, de restructurare sau de relansare.

► La nivel general că în momentul acesta există o nevoie majoră de capital, pe de o parte pentru dezvoltare, dar, de asemenea, de capital necesar pentru a susține aceste companii să treacă prin momente de dificultate.

► Statistic vorbind, cea mai mare parte a industriei din România s-a finanțat bancar.

Ciprian Ractei, general director, Hamilton Central Europe

► Exportăm 100% din producție. Ca și portofoliu de clienți, exportăm în peste 78 de țări la nivel mondial.

► Produsele noastre, modulele de pipetare, au fost folosite în aparatura de prelucrare, mostre, probe, PCR în COVID.

► Categoric, plusvaloare generăm deja și putem să generăm în continuare pe cercetare-dezvoltare. Avem forța de muncă calificată să facă partea aceasta de research și să vină cu soluții continue, să ne pună în fața percepției care încă există, din păcate, și anume că suntem low-cost country.

► Consider că flexibilitatea și adaptabilitatea noastră sunt ceva ce ne caracterizează. Suntem încă înfometați de a demonstra, și nu doar înfometați, ci suntem capabili să facem lucrul acesta.

Francesco Curcio, CEO, Pinum

► Anul trecut am început construcția noii fabrici Pinum. Fabrica nouă de la Moara Vlăsiei este o investiție de 14 milioane de euro, dacă vorbim doar despre hala de producție, dar ajungem la 20 de milioane de euro dacă luăm în calcul toată tehnologizarea.

► Noi preconizam să ne mutăm anul acesta, în august, dar au apărut probleme cu recepția, cu curentul și alte probleme care apar. În afară de asta, pentru a proiecta și a gândi o astfel de fabrică, noi lucrăm deja de 10 ani. Este un proces foarte lung.

► O fabrică a anilor 2030 trebuie să fie o fabrică sustenabilă, verde, cu un consum redus și cu o amprentă redusă de carbon. Trebuie să fie mai compactă, cu productivitate mai mare și cu o calitate mai bună.

Gheorghe Savu, director, Damen Naval România

► Industria europeană de apărare se dezvoltă foarte mult. Numai dacă vorbim despre fondurile SAFE, care sunt la 800 mld. de euro și care vor fi investite prin Comisia Europeană în apărare, ne dăm seama de dimensiunea industriei de apărare.

► Noi considerăm că acolo, la Galați, există un cluster naval militar în formare, într-un stadiu foarte avansat de dezvoltare, având în vedere proiectele pe care le avem.

► Estimăm că, în următorii 10 ani, Galațiul se va concentra pe producție navală militară, fie că este vorba de securitate maritimă, fie că este vorba de proiecția puterii, fie că este vorba pur și simplu de nave de luptă.

► Numai anul acesta investim 55 mil. de euro în Galați, în readaptarea liniilor tehnologice și în construcția unei hale care va fi capabilă să găzduiască producția a două fregate de 150 de metri lungime fiecare.

Ioan Anton Măzărianu, directoru general și acționar, COMES Săvinești

► Producem tot ce înseamnă echipamente pentru industria chimică, petrochimică, industria de gaze și ceva componente pentru industria nucleară. Suntem una dintre puținele firme care a mai rezistat în România, în ultimii ani ne-am și dezvoltat.

► Avem un export între 50 și 60% din cifra de afaceri și în România lucrăm cu cele trei rafinării.

► Suntem deja peste 330 de oameni, urmează să devenim 500, liniile trebuie supravegheate în continuare, e nevoie de foarte mulți oameni în același timp pentru a asigura controlul calității și întreg fluxul și planificarea și organizarea producției.

► Această industrie poate să devină mai competitivă doar dacă investești în tehnologie de ultimă generație. Este foarte important să ții pasul cu tehnologia modernă.

Andrei Brînzea, partner, business development, Cushman & Wakefield Echinox

► Fabrica anului 2030 va fi, în primul rând, despre date. În momentul de față, în România există foarte multe proiecte de investiții, de automatizări. 

► Dacă vorbim despre date, vorbim automat despre procesarea acestor date de către AI. Fabrica viitorului va fi un organism. Practic, fabricile nu vor mai concura între ele, ci ecosistemele vor concura între ele. Fabricile vor avea acces în sistem, în timp real, la logisticieni depozite, stocuri de materie primă și, mai ales, la cererea din piață.

► Fabrica anului 2030 va mai fi despre predictibilitate. Nu mai este suficientă doar energia ieftină, trebuie să înțelegem cum funcționează țara, cât de prietenoasă e, cât de bine sunt puse la punct sistemele politice, siguranța, partea fiscală, Dar să fiu sincer, România încă mai are de lucrat.

Adrian Pascu,director general, Danone Europa Centrală și de Est

► Cred că România are foarte multe avantaje competitive pe care nu le fructifică în prezent.

► Poziția geografică cred că poate fi foarte ușor transformată într-un avantaj strategic din punct de vedere economic în viitor, pentru că suntem la intersecția între Nord și Sud, între Est și Vest, suntem partea de intrare în Europa, suntem în Schengen, investim în infrastructură.

► Un al doilea avantaj foarte mare e că suntem în zona de Europa de Est, o piață mare, o piață care conferă din start o masă critică oricărei investiții.

► Dacă ne uităm la cele aproximativ 20 de țări de care răspund, există un cluster de țări de aproximativ 3 milioane de locuitori, un alt cluster de aproximativ 10 și două țări mari. Avem Polonia cu 40 de milioane, în România cu 20 de milioane, deci din start ai o piață de pe care poți pleca pentru a exporta.

Robert Dorobanțu, fondator & CEO, Ambito

► România este țara în care sunt multe lucruri de făcut și găsești oameni care sunt dispuși să facă efort pentru a obține atât personal, cât și la nivel colectiv rezultate. Încă avem foame, față de ceea ce se întâmplă în Occident, atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv.

► Avertismentul ar fi că trebuie să fii atent la ceea ce se întâmplă în mediul politic și social. Din păcate, aici avem încă lucru de făcut.

► Am achiziționat o hală ca să facem pași către realizarea de ansambluri electrice: tablouri electrice, corpuri de iluminat, pentru că eu cred că se poate să integrăm și această parte în activitatea noastră și să nu mai aducem produse din alte țări. Pentru prima parte, investiția s-a ridicat undeva la 1,5 mil. euro. Hala am achiziționat-o deja și urmează să dezvoltăm o linie de asamblare.

► Anul trecut am avut 10 mil. euro cifră de afaceri și 130 de angajați.

Ramona Kurko, deputy managing director BCR, head of strategic clients corporate banking

► Argumentul meu pentru România ar fi că avantajele structurale pe care le avem -infrastructura energetică, capitalul uman, care a fost deja menționat, și poziționarea geografică – pot fi foarte bine folosite pentru a le converti în avantaje competitive în cadrul priorităților europene.

► La ce i-aș spune să fie atent? I-aș spune unui investitor să rămână implicat și să ceară predictabilitate și stabilitate mediului politic.

► I-aș spune să ceară să i se spună care sunt regulile și să i se garanteze că regulile acelea sunt stabile și se poate baza pe ele pentru 5-10 ani, pentru a-și face un plan de proiect și o arhitectură economică în care să se folosească de aceste avantaje structurale pe care noi le avem.

Viorel Ognean, director general pentru România și Europa de Sud-Est, Lantmännen Unibake

► Avem o investiție de peste 100 mil. euro. Dacă e să numărăm de la intrare, vorbim de peste 130 mil. de euro. Aparent, este greu de explicat dacă îi spui cuiva că este vorba despre o brutărie. Este o brutărie industrială și, la capacitate maximă, va genera undeva la 60.000-70.000 de tone pe an.

► Producem specialități de pâine și o varietate de chifle, dar nu numai brutărie.

► Din facultăți și universități găsești, printre cei mulți, oameni care sunt dispuși să gândească în avans, ceea ce ne dă în continuare speranță.

► Acoperim în mod direct populația țărilor din împrejurimi, circa 65 de milioane de oameni, iar indirect ajungem și în destinații, unele chiar exotice: Bahrain, Franța.