Versiunea completă
Real estate. Real talk.

REAL ESTATE. REAL TALK. 60 de metri pătrați – 60 de salarii. Cât de accesibile sunt de fapt locuințele în România și cine și le permite?

România este o țară de proprietari – situație în care s-a ajuns după căderea comunismului, odată cu prețurile mici la care au putut fi cumpărate apartamentele în care inițial românii locuiau în chirie. În prezent, deși prețurile imobilelor sunt în continuă creștere,…

Ioana Matei · 28 noiembrie 2022 · 7 min de citit

România este o țară de proprietari – situație în care s-a ajuns după căderea comunismului, odată cu prețurile mici la care au putut fi cumpărate apartamentele în care inițial românii locuiau în chirie. În prezent, deși prețurile imobilelor sunt în continuă creștere, apetitul românilor pentru locuințe nu s-a temperat. O regulă simplă indică cine își permite, de fapt, noile construcții. 

„Există o relație foarte evidentă între dorință, proprietate și posibilitatea de a deveni proprietari pe locuință și asta se măsoară foarte, foarte exact: dacă ai un salariu lunar mai mic decât prețul pe metru pătrat de locuință și vrei să-ți cumperi această locuință, va fi foarte greu să faci acest lucru dacă nu ai ajutoare din partea familiei, a părinților sau a altcuiva”, a spus Adriana Iftime, director general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții, în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

Ea amintește că românii sunt cei mai proprietari ai Europei datorită faptului că mulți dintre aceștia și-au cumpărat locuințele în care anterior au locuit în chirie, construite până înainte de 1989, după căderea comunismului. „98 % din populația României este proprietară, dar suntem niște proprietari care nu totdeauna sunt în stare să-și gestioneze, să-și îngrijească acest apartament. Multe din acele apartamente și-au schimbat destinația și s-au transformat în sedii de firme. Deci nu toate au destinația de locuință, iar ce s-a construit după, să zicem în ultimii 15-20 de ani, locuințele acestea sunt achiziționate cu credite care sigur că sunt împovărătoare.”

Ea a vorbit despre felul în care mare parte din restul europenilor se raportează la locuințe și modul în care această abordare modelează piețele imobiliare din Vest. 

„Noi nu avem încă dezvoltat conceptul acesta de locuință cu chirie, aici fiecare își dorește să aibă locuința lui, dar nici piața nu are dezvoltat acest segment al locuinței cu chirie. Probabil pentru viitor ne vom adapta și la standarde de chiriași. În țări din Europa există cartiere-blocuri care sunt construite de dezvoltatori în acest scop.” Adriana Iftime oferă ca exemplu Franța, unde este dezvoltat acest segment de locuințe cu chirie subvenționată, așa zisele „locuințe sociale”. „S-a pornit de la ideea de locuință socială, iar locatarii au ajuns ca, neavând spiritul acela de proprietar, să aștepte ca altcineva să le rezolve problemele. Și dacă nu ai un sistem bine pus la punct de verificare a modului în care apartamentul este întreținut, se ajunge la situații nedorite – cred că s-a și demolat un astfel de bloc. Așadar, nu trebuie să urmăm un astfel de model, dar ideea de locuință cu chirie trebuie dezvoltată.” 

Există și la noi încercări mai timide de locuință cu chirie în cartiere de blocuri pentru închiriere. „Trebuie să vedem dacă Guvernul se va ocupa să reglementeze zona aceasta cu o legislație corespunzătoare, adică pentru cei mai nevoiași, să existe posibilitatea de chirie subvenționată, pentru cei care pot să își întrețină singuri locuințele respective, să suporte chiria, să fie o chirie reală a pieței și poate un prim pas de independență pentru tinerii care vin la facultate.” În marile orașe, tinerii ar putea să își înceapă studenția într-un bloc de acest tip, în care să aibă și servicii, spre exemplu de spălat hainele la parter. „În cazul studenților ar trebui să aibă la dispoziție campusul care să-i rezolve toate problemele. Aici trebuie ca Ministerul Învățământului să își pună bine amprenta, pentru că chiar este foarte necesar acest lucru.”

Pentru tinerii care își încep viața a fost construită instituția care se numește ANL – Agenția Națională pentru Locuințe, care ar trebui să asigure locuințe în primul rând pentru tineri, locuințe ieftine, locuințe cu chirie în care absolventul de facultate să-și înceapă activitatea în condiții de liniște din punctul de vedere al locuinței. „Din păcate, conceptul a fost monopolizat politic, a devenit electoral la un moment dat, din motive financiare. Au fost permise vânzările acestor locuințe oricui are bani. Oricine dorește să își cumpere o locuință prin ANL. Din păcate, activitatea ANL-ului în momentul acesta este foarte slabă, ar fi ideal ca activitatea acestei instituții să fie reluată în sensul în care a fost ea gândită – ar fi într-adevăr un mare ajutor și un motiv de încurajare pentru tinerii care au făcut o facultate să-și înceapă activitatea aici, acasă.” 

Ce ar trebui să facă un client interesant de achiziții imobiliare în prezent? „Cuvintele de ordine ar fi prudența și informarea în legătură cu dezvoltatorul respectiv. Ridică probleme imobilele care abia acum sunt în faza de proiect sau abia au început execuția, pentru că există această impredictibilitate care nu știm ce aduce.”

În ceea ce privește piața secundară a imobilelor, și acestea implică provocări ce variază de la bloc la bloc: „Aici sunt lucruri care trebuiesc luate în calcul din perspectiva execuției și a siguranței. Sigur că s-a construit durabil în perioada, să zicem, de până în 1995 – nu că nu s-ar fi construit durabil și după aceea. Ca paranteză, cred însă că cele mai durabile blocuri au fost construite în perioada 1985 -1995, perioadă după care am aplicat standarde noi de proiectare în ceea ce privește rezistența. Recomand în continuare ca cine dorește să-și cumpere un apartament să apeleze la un inginer constructor cunoscut din familie, dintre prieteni, pentru a primi un sfat, un sfat pertinent.”

În orice caz, nevoia ar trebui să ghideze cumpărătorul în achiziția unei locuințe: „Cred că ideea de investiție în locuință încă este una bună. Și în măsura în care cineva își dorește o locuință trebuie să depună efort și să și-o obțină, să muncească, să primească un salariu cât să își permită măcar un metru pătrat din locuința respectivă. O locuință de, să zicem, 60 metri pătrați înseamnă 60 de salarii – cel puțin, pentru că prețul este cu siguranță mai ridicat.”

Citiți mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieței construcțiilor în contextul actual, precum și despre felul în care evoluția prețurilor în acest domeniu influențează piața imobiliară în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.rocare a avut-o ca invitată pe Adriana Iftime, director general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții.

Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri din piață, putând fi accesată atât de pe desktop, cât și prin aplicațiile de iOS și Android. Storia.ro își propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, ușor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerințelor din piață și simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o inițiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuințe: standardul de viață, dincolo de cei 4 pereți ai casei. T.R.A.I preia date relevante de la specialiști, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes și costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.

Ce mai trebuie să citeşti