Războiul din Iran aduce o doză mare de risc. Valentin Tătaru, economistul şef al ING: Inflaţia s-ar putea situa la 6,5% la final de an. Creşterea preţurilor la energie eclipsează presiunile dezinflaţioniste timide venite din scăderea consumului VIDEO
Prognoza de inflaţie pentru final de an rămâne neschimbată la 6,5%, dar echilibrul riscurilor din jurul ei s-a mutat clar în sus. Motivul nu ţine de cererea internă sau de politica fiscală, ci de un front deschis la mii de…
Prognoza de inflaţie pentru final de an rămâne neschimbată la 6,5%, dar echilibrul riscurilor din jurul ei s-a mutat clar în sus. Motivul nu ţine de cererea internă sau de politica fiscală, ci de un front deschis la mii de kilometri distanţă: conflictul dintre SUA şi Iran, care a readus preţul petrolului în prim-plan în calculele BNR. Potivit lui Valentin Tătaru, economist-şef la ING România.
„Vedem finalul de an la un 6,5%, prognoza pe care o menţin de ceva timp. Riscurile privind inflaţia sunt în sus, venind dinspre petrol. E un impact care practic se situează în scenariile de stres pe care le-am gândit până acum, nu scenariul de bază, adică o stabilizare a preţului petrolului. Credeam că ne ducem la 110 dolari pentru barilul de petrol, dar pare că mergem înapoi, către un preţ de 108 dolari pe baril. Lucrăm cu sensitivităţi de aproximativ 0,3%, deci la o creştere cu zece puncte procentuale a preţului pentru baril, 0,3% vor merge în inflaţie”, a declarat Valentin Tătaru la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.
Practic, o escaladare a conflictului dintre SUA şi Iran îşi face simţit efectul întâi la pompă, prin preţul carburanţilor, apoi se propagă mai departe, în costurile de transport şi de producţie, şi ajunge, cu întârziere, în restul coşului de consum.
„Riscurile în zona inflaţiei, în continuare, sunt predominante în sus, datorită energiei. Presiunile sunt suficient de mari pentru a compensa presiunile dezinflaţioniste care vin din scăderea cererii de consum, care începe şi ea să se manifeste, dar foarte timid, şi nu cred că poate compensa presiunile dinspre energie. Teoretic, am atins pragul la care banca centrală se referea ca la un moment de la care ar putea să se gândească la scăderea dobânzilor. Nu se mai pune problema”, a mai spus economistul în cadrul ZF Live.
-
Ninsoare la munte. Vremea se schimbă radical în România. Temperaturile scad cu până la 12 gradeActualitate · 20 septembrie 2026
-
Vrei să devii agent imobiliar? Cât poţi câştiga la început şi cât poţi ajunge să încasezi dintr-o singură tranzacţieActualitate · 20 septembrie 2026
-
Cum reduce inteligenţa artificială lumea la stereotipuri?IT · 20 septembrie 2026