Radiografia celui mai mare faliment recent din istoria României, care a zguduit țara din temelii, afectând milioane de oameni
City Insurance, compania de asigurări care a fost liderul întregii piețe a asigurărilor din România din anul 2017 până în 2021, a ajuns într-un final, așa cum majoritatea jucătorilor din piață credeau că se va întâmpla, să se prăbușească. Dar…
City Insurance, compania de asigurări care a fost liderul întregii piețe a asigurărilor din România din anul 2017 până în 2021, a ajuns într-un final, așa cum majoritatea jucătorilor din piață credeau că se va întâmpla, să se prăbușească. Dar cum a trecut o astfel de companie prin filtrul reglementărilor și al cerințelor din piață ajungând să conducă asigurările românești în doar câțiva ani?
În 2007, City Insurance era printre jucătorii mici din piață, cu subscrieri de 3,5 milioane de lei. Ce este important de observat este evoluția acestor subscrieri. În anul 2008, volumul subscrierilor a ajuns la 9 milioane de lei, însemnând aproape o triplare față de anul anterior, iar în 2009, primele subscrise au depășit 28 de milioane de lei, însemnând o nouă triplare a volumului subscrierilor.
Această metodă de subscriere agresivă și captare a pieței a fost baza pe care City Insurance a ajuns la volume ale subscrierilor din ce în ce mai mari, creșterile fiind în același timp unele semnificative. Numai din anul 2009 până în anul 2021, cota de piață a companiei s-a majorat de 64 de ori, în timp ce subscrierile companiei au crescut de 700 de ori în 14 ani. Deși evoluția companiei poate părea spectaculoasă, City Insurance a întâmpinat prima oară probleme legate de lichiditate în anul 2016, motiv pentru care a trebuit să vină cu un plan de redresare pe care să îl realizeze conform cerințelor ASF.
„În acel moment, City Insurance și-a asumat anumite obligații de restabilire a obligațiilor economice atât prin aducerea de sume suplimentare, cât și prin obținerea unor mecanisme de garantare. Aspectul pus în discuție acolo a fost dezechilibrul între suma pe care trebuia să o acopere din poliță și activul de care beneficia. Ieșirea din redresare s-a făcut pe baza angajamentelor pe care City și le-a luat”, a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance, desemnat odată cu decizia oficială din partea Tribunalului București din 9 februarie 2022 de a intra în faliment. Astfel, pe baza unor promisiuni pe care City Insurance și le-a asumat, ASF a aprobat ieșirea companiei din redresare.
Acest lucru nu a făcut decât să îi permită asigurătorului să își continue drumul, scopul rămânând același, captarea agresivă a pieței, practicând în același timp printre cele mai mici tarife pe zona asigurărilor RCA. Unul din motivele pentru care în prezent, prețurile polițelor RCA au crescut semnificativ, unele companii dublând sau chiar triplând tarifele, a fost politica de dumping a prețurilor pe care City Insurance a folosit-o de-a lungul evoluției sale pe piață. Această practică a presupus setarea celor mai mici prețuri dintre jucătorii care activau în zona asigurărilor RCA pentru a putea capta cât mai mulți clienți și a subscrie un volum cât mai mare. Prin urmare, restul jucătorilor nu aveau de ales și ajungeau să își asume riscuri mai mari pentru a putea concura cu City Insurance.
După mai bine de patru ani în care City Insurance s-a aflat printre cele mai mari companii de asigurări din piață, dar mai ales pe segmentul RCA, asigurătorul s-a prăbușit într-un final în anul 2021. Mai exact, pe data de 17 septembrie 2021 ASF i-a retras autorizația de funcționare a companiei, a constatat starea de insolvență și a demarat promovarea procedurii de faliment împotriva City Insurance. Cu toate acestea, până în acel moment, City Insurance a fost sancționată în repetate rânduri de-a lungul timpului. Numai în perioada 2014-2021, valoarea cumulată a amenzilor pe care ASF le-a impus companiei a fost de 18,7 mil. lei, valorile cele mai mari fiind înregistrate în anul 2021, anul în care City Insurance s-a prăbușit.
Ulterior, pe lângă zona asigurărilor RCA, unde City Insurance avea peste 3,1 milioane de clienți înainte de a intra în faliment, compania avea și o expunere semnificativă din zona asigurărilor de garanții. Astfel, în prezent, masa credală constituită ca urmare a falimentului City Insurance a strâns 1.600 de creditori, care s-au înscris pentru a-și recupera datoriile de la companie.
Valoarea expunerii calculată de CITR pe baza înscrierilor creditorilor este de 8,4 miliarde de lei. Printre cei mai mari creditori ai City Insurance se numără FGA cu o expunere de peste 2 miliarde de lei, CNAIR cu 1,55 mld. lei, RAJA Constanța, cu aproape 1 mld. lei și BCR cu aproape 800 mil. lei. „Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu.
Cu siguranță, și nu va fi primul caz, în care disponibilitățile nu vor acoperi datoriile. Când nu mai există active și sume de recuperat sau litigii pe rol, se radiază și compania dispare. În ceea ce privește sumele rămase, dacă în urma finalizării raportului se identifică persoane responsabile, acestea trec printr-un proces în instanță, apoi devin sentințe executorii care se îndreaptă către persoanele responsabile pentru sumele care se constată că este o legătură de cauzalitate între faptele respective și prejudiciul pe care l-au creat. Dar și în această situație există perspectiva reală ca acestea să rămână sume neacoperite”, susține Paul-Dieter Cîrlănaru.
El a mai explicat că există totuși o diferență între expunere și datorie, iar până nu se va vedea fiecare contract în ce stadiu este, nu se va putea determina sumele efectiv de recuperat. „Există o diferență importantă între expunere și datorie. Până nu vom vedea CNAIR în fiecare contract în ce stadiu este nu avem cum să determinăm sumele de recuperat efective. Este important să vedem întreaga situație ca una care are o dimensiune sistemică”, a mai spus CEO-ul CITR. În ceea ce privește activele City Insurance, momentan lichidatorul judiciar nu are o evaluare concretă, dar cea mai mare parte a activelor este reprezentată de sumele pe care le are de recuperat City Insurance de la reasigurători.
Controlul în domeniul altor produse se face de către consumator, care stabilește că plătește un preț pentru un anumit serviciu, pentru că este bun sau rău sau satisfăcător, aici nu există acest feedback. Aici cred că intervine zona de reglementare. Fiind un produs obligatoriu, care asigură riscul altcuiva, trebuie să vedem mai multă reglementare sau mai precisă. Trebuie încurajat un comportament mult mai bun în piață pentu a nu se ajunge într-o astfel de situație”, susține Paul-Dieter Cîrlănaru.
Printre situațiile financiare ale City Insurance, lichidatorul judiciar a observat că City Insurance a acordat împrumuturi societății afiliate City Invest & Managment, la care City Insurance este acționar, cu șanse de recuperare reduse. Soldul de recuperat se ridică la 82 de milioane de lei. Pe lângă acestea, compania a achitat dobânzi pentru împrumuturi primite care s-au dovedit a fi fără substanță economică în valoare de 114 milioane de lei și a mai achitat comisioane intermediarilor pentru împrumuturi, de asemenea, fără substanță economică, de 33 de milioane de lei. În primele 85 de zile de la deschiderea falimentului City Insurance, CITR a identificat și notificat peste 71.000 de creditori. Dintre aceștia 1.600 de creditori s-au înscris la masa credală cu o expunere de 8,4 mld. lei. În același timp, lichidatorul judiciar are de gestionat direct peste 14.000 de litigii în 10 țări, în care City Insurance este angrenată.
Următorii pași în procedura de faliment, după întâlnirea creditorilor, care a avut loc pe data de 6 mai 2022, sunt evaluarea patrimoniului, demersurile pentru recuperarea creanțelor și valorificarea activelor.
-
100 Cele mai puternice femei din business. Daniela Popescu, Director, Tenant Services & Workplace Advisory, ColliersImobiliare · 19 septembrie 2026
-
A murit interlopul Viorel Oarză, găsit împuşcat într-o pădure de lângă IaşiActualitate · 19 septembrie 2026
-
Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, după reuniunea ECOFIN: România nu poate alege între consolidare şi creştere. Avem nevoie de amândouă. Trebuie să reducem cheltuielile ineficiente şi să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în acelaşi timp să protejăm investiţiile, infrastructura, apărarea, energia şi conectarea economică a ţăriiActualitate · 19 septembrie 2026