Producție locală sau branduri în regim de franciză - ce preferă antreprenorii români?

Astfel, omul de afaceri Cristian Preotu, care deține împreună cu soția sa, Maria, mai multe businessuri în domeniul gastronomiei, printre care și magazinele Comtesse du Barry și restaurantele Bistro Ateneu și Le Bistrot Français, a adus pe piața locală în sistem de franciză brandul pentru copii Petit Bateau.

Familia Calagiu, cu afaceri în energie, o prezență discretă în mediul de business local, a preluat franciza brandului de lux Gucci, sub care este deschis un magazin la parterul hotelului de cinci stele Athénée Palace Hilton. Apoi, încurajați de rezultatele brandului de lux, membrii familiei Calagiu au preluat și franciza mărcii de lenjerie intimă La Perla. Acesta din urmă nu e un brand nou pe piața locală, ba chiar se află la cea de-a treia încercare în România după două eșecuri anterioare. Noul magazin La Perla este amplasat la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu din Capitală, aproape vizavi de Gucci. 

Tot la parterul Radisson Blu și-a găsit loc și Hugo Boss, un brand german activ pe piața premium. Marca e adusă în sistem de franciză de antreprenorul Adrian Antonio Gică. El este și unul dintre acționarii companiei Bere Băuturi București, cel mai mare distribuitor al grupului olandez Heineken pentru sud-estul țării. Pentru brandul german Hugo Boss aceasta este tot a treia încercare pe piața din România, cel mai recent magazinele fiind închise în 2014 de francizații de la acea vreme. De fiecare dată brandul a venit în sistem de franciză.

Unul dintre cele mai importante nume din moda de lux este însă familia Coman, cunoscută pentru businessul Transenergo Com din energie. Compania, unul dintre veteranii comerțului de energie electrică din România, o firmă care avea 300 de clienți finali de energie, a intrat în insolvență în iarna lui 2017 la propria cerere. Antreprenorii din spatele acestui business sunt de altfel și unii dintre cei mai importanți jucători de pe piața de modă de lux, ei deținând francizele Valentino, Dolce & Gabbana și Roberto Cavalli.

Pe segmentul premium și de lux, aproape toate brandurile sunt venite în sistem de franciză, singurele excepții fiind Louis Vuitton și Michael Kors. Toate celelalte au în spate unul sau mai mulți antreprenori locali sau străini. Acest model de business este justificat de faptul că piața locală este considerată de multe branduri de lux ca fiind subdezvoltată, astfel că preferă să nu vină direct.

Pe de altă parte, pentru antreprenorii locali, acest model de business vine la pachet cu o serie de avantaje, precum un model de business deja pus la punct și un brand deja binecunoscut.

De partea cealaltă a businessului se află producătorii locali de textile care realizează haine „made in Romania“ pentru branduri de lux. Raul Doicescu, cel mai puternic antreprenor român din industria construcțiilor, care controlează grupul Bog’Art, deține și o fabrică de textile care produce haine în sistem de lohn pentru brandurile de lux, potrivit datelor ZF. Unitatea de producție, care numără 40 de salariați, exportă întreaga producție, lucrând doar pentru clienți străini în sistem de lohn, potrivit informațiilor ZF.

Raul Doicescu controlează mai multe businessuri, însă principala activitate este cea din sectorul construcțiilor. În afară de firma Bog’Art SRL, care se ocupă cu activitățile propriu-zise de construcții, Doicescu controlează prin intermediul grupului Bog’Art și firme care activează, spre exemplu, în domeniul tâmplăriei de aluminiu sau al producției de oțel-beton fasonat, în proiectare și consultanță în construcții, servicii de întreținere și administrare clădiri, dar și design vestimentar, potrivit celor mai recente informații.

În timp ce unii antreprenori au decis să producă pentru marile branduri străine, iar alții au decis să le deschidă acestora magazine în sistem de franciză în România, există și modele de businessuri locale care îmbină producția și retailul propriu. BriseGroup, un imperiu cu afaceri în agricultură fondat de antreprenorul Marius Bucur, și-a diversificat activitatea cu o fabrică de confecții la Constanța și un magazin online.
Această activitate suplimentară este operată pe aceeași entitate juridică cu activitatea din agricultură.

Totuși, ponderea businessului de modă în total este mică în contextul în care compania fondată de Marius Bucur acum circa 14 ani este unul dintre cei mai mari jucători din agricultura românească, având activități atât în comerțul cu cereale, cât și în retailul de profil prin rețeaua de magazine Ogorul. În ceea ce privește businessul de modă, de acesta se ocupă soția lui Marius Bucur, potrivit datelor ZF.

Moda este astfel alternativa pentru care au optat mai mulți antreprenori locali de top atunci când a venit vorba de diversificarea portofoliului. Unii au făcut-o din pasiune, alții pentru că au simțit că există loc pe piață pe un anumit segment, iar alții au crezut că pot fi avantajați de forța de muncă bine pregătită din producție. Astfel, antreprenorii locali din energie, construcții sau agricultură fac afaceri de milioane de lei din modă.