Președintele Băsescu s-a întors din nou la popor. La poporul din 2009

Am văzut, pe rând, renunțarea la proiectul noii legi a sănătății și înscăunarea lui Raed Arafat, amânarea bruscă a taxei auto, amânarea concedierilor planificate de la CFR, înlocuirea intempestivă a lui Teodor Baconsky cu Cristian Diaconescu, demisia lui Iulian Urban din PDL, recunoașterea de către președintele Traian Băsescu a erorilor de comunicare cu “o parte a populației” și chiar lăsarea deschisă de către șeful statului a posibilității de demisie sau a unui referendum care să verifice gradul de încredere de care se mai bucură.

Protestele populare i-au dat însă președintelui pe tavă și un argument proaspăt de a-și urma propria agendă, începând cu dorința sa de a se răfui cu un PDL tot mai ostil și trecând prin revizuirea Constituției, motivată de rezultatul uitat al referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari.

Scenarii vehiculate în aceste zile spun că o revizuire rapidă a Constituției, printr-un referendum organizat la vară (odată cu localele?), ar permite ca în toamnă să aibă loc și alegeri prezidențiale în paralel cu cele parlamentare (dacă republica prezidențială va fi schimbată cu una semiprezidențială), asigurând astfel o ieșire din scenă cu fruntea sus a președintelui, mulțumit că-și va fi promovat visul de reformă a statului. Din acest punct de vedere, decizia Curții Constituționale contra comasării alegerilor devine un avantaj, nu o înfrângere pentru Traian Băsescu.