Povestea unui tânăr din România care și-a dorit ca până la 30 de ani să aibă propria afacere, dar a reușit la doar 25 și ce probleme a întâmpinat

100 Tineri manageri de top. Mihai Zugrăvescu, CEO, Obi Systems

CEO, Obi Systems

37 de ani

Mihai Zugrăvescu și-a început cariera în IT în multinaționale, cu planul de a deveni antreprenor înainte de 30 de ani – și a reușit mai devreme. La 25 de ani, a dezvoltat un CRM pentru o companie din UK, proiect care a marcat lansarea propriei afaceri. Azi coordonează o echipă de zece programatori și creează soluții software scalabile pentru clienți din diverse industrii. Este autorul unui ERP inovator pentru construcții, transformat într-o platformă SaaS cu utilizatori activi în Marea Britanie. Se consideră antreprenor înainte de orice – un constructor de sisteme, nu doar de business.

START CU IMPACT

Ai dat-o în bară? Perfect. Povestește-ne.
Care a fost cea mai mare greșeală din carieră și lecția pe care n-o vei uita niciodată?

Pentru că îmi era greu să spun „NU”, acceptam orice proiect, indiferent de mărimea lui. La un moment dat, ajunsesem să lucrez câte 16 ore pe zi, inclusiv în weekenduri, până la epuizare.

A fost o lecție dură, dar esențială: de atunci am învățat să spun „nu” atunci când e cazul, și să dimensionez realist echipa, astfel încât să putem face față tuturor solicitărilor. Prefer un „nu” sincer decât un „da” care dezamăgește.

Greșeală vs. eșec: unde tragi linia? Și ce înseamnă, de fapt, eșecul pentru tine?

Cu ani în urmă, am lansat o platformă de rezervări pentru pensiuni din România, în care am investit bani, timp și pasiune. Cu doar câteva săptămâni înainte de lansare, un gigant internațional a intrat pe piață cu o investiție de zeci de milioane de euro, iar în scurt timp aproape toate unitățile de cazare au migrat către ei. Am lansat o versiune beta, dar era clar că jocul era deja pierdut. A fost o lecție dură despre timing și riscurile imprevizibile, dar și despre cât de mult contează să rămâi în picioare. Astăzi nu mai văd eșecul ca pe un final, ci ca pe o etapă necesară. Și am mers mai departe.

STIL & INFLUENȚĂ

Cum arată stilul tău de leadership? Și ce oameni sau momente te-au format ca lider?

Sunt, în mare parte, un lider autodidact. Am învățat din experiență, din încercări și greșeli, iar acest proces, deși dificil, m-a făcut să privesc lucrurile cu mai multă claritate și responsabilitate.

Ca antreprenor, cred că mi-ar fi prins bine să am un mentor – cineva care să mă ghideze în momentele-cheie. Probabil m-aș fi dezvoltat mai repede și mai echilibrat. La mine a fost mai degrabă varianta „merge, dar greu”. Dar chiar și așa, nu regret nicio secundă că am ales acest drum. A fost și este o experiență care m-a transformat și m-a făcut să cresc.

Ce curs sau experiență ți-a schimbat perspectiva profesională? Un moment care ți-a dat direcție.

Dorința de a fi antreprenor s-a născut în mine încă din copilărie. Prima experiență „de afaceri” a fost în clasa a treia, când într-o vacanță de vară, am vândut produse într-o piață locală. Am simțit atunci pentru prima oară ce înseamnă să faci bani cu propriile mâini și, mai ales, libertatea și satisfacția care vin odată cu asta. De atunci, copilăria și adolescența mea au fost pline de idei de afaceri. Am și acum un caiet cu idei — unele naive, altele surprinzător de actuale — pe care îl păstrez cu speranța că, într-o zi, vor prinde viață.

Acea experiență simplă, dar profundă, mi-a arătat că pot să creez valoare și să construiesc ceva al meu. Acolo a început totul și, încă de atunci, știu că antreprenoriatul e drumul meu.

ECHILIBRU & INSPIRAȚIE

Job + viață personală = echilibru? Cum reușești să le păstrezi în armonie?

Menținerea unui echilibru între viața profesională și cea personală nu este întotdeauna ușoară. Au fost perioade în care am lucrat aproape nonstop, cu zile de 16 ore și weekenduri dedicate muncii, mai ales în primii ani ai afacerii.

Cu timpul, însă, mi-am propus să schimb acest ritm și am învățat să pun pauză fără vinovăție. Astăzi, îmi construiesc un echilibru sustenabil, care să devină o rutină, nu o excepție.