Povestea Klarei Rotschild, creatoarea de modă evreică care a îmbrăcat elitele maghiare în timpul Cortinei de Fier
Creatoarea maghiară de modă Klara Rotschild și-a făcut un nume în timpul a două regimuri autoritare, îmbrăcând elitele ambelor. Însă importanța ei în istoria ungurilor nu se reduce la rochii și jachete sau la asocierea cu nume importante, uneori și de dictatori. Mai mult decât orice, a ajutat la crearea unei noi imagini pentru Ungaria după revoluția antisovietică din 1956.
Klara Rotschild a devenit un fel de Coco Chanel a Estului. Iar liderii populiști ai Ungariei de azi caută să se folosească de numele ei, scrie Balkan Insight. Mai recent, guvernul premierului Viktor Orban a descoperit moda ca instrument de relații cu publicul, înființând Agenția Națională de Modă și Design în 2018 ca subsidiară a Agenției pentru Turism din Ungaria. Agenția încearcă să sporească profilul industriei de modă din Ungaria, iar mulți dintre cei mai renumiți designeri cu care lucrează se vor inspira, fără îndoială, de la Rotschild.
„În primul rând, aceasta este povestea de succes a unei femei care a supraviețuit în două regimuri politice și a dictat moda în spatele Cortinei de Fier”, spune lldikó Simonovics, curatorul unei expoziții Rotschild la Muzeul Național al Ungariei. Simonovics știe multe despre creatoarea de modă deoarece i-a studiat ani de zile viața. Rotschild nu a dus lipsă de clienți cu nume mari: Jovanka Broz, soția liderului iugoslav Iosip Broz Tito – personaj care stârnește nostalgii chiar și acum în fosta Iugoslavie, împărăteasa egipteană Farah Diba, soția șahului iranian și celebritatea hollywoodiană de origine maghiară Zsa Zsa Gábor, cunoscută și ca prințesa Sári von Anhalt. Născută într-o familie de evrei în 1903, Rotschild și-a creat o carieră uimitoare, aparent netulburată de deceniile de agitație politică și război din Ungaria. Ea a dat tonul modei pentru societatea înaltă a regimului conservator-naționalist al lui Horthy din anii 1930-1940 și a îmbrăcat elita comunistă după 1956. Deviza ei: „Fiecare femeie vrea să arate bine, iar eu o pot ajuta”. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ea a fost cruțată de deportare și de camerele de gazare ale Holocaustului. Salonul ei nu a intrat în atenția infamelor legi ale Ungariei care îi privau pe evrei de proprietățile lor. Ungaria lui Miklós Horthy a fost aliata Germaniei lui Adolf Hitler. Rotschild a creat rochia de nuntă pentru mireasa lui István Horthy, fiul regentului Ungariei.
Legenda spune că Rotschild era în căutarea unei locații pentru o prezentare de modă când trupele germane se pregăteau să invadeze Budapesta în decembrie 1944. Politica nu a deranjat-o pe Rotschild. După război, experiența ei în materie de modă a fost foarte solicitată de noua elită comunistă. „Ea i-a găsit întotdeauna pe «influencerii» din vremea ei, iar aceștia îi cumpărau rochiile“, povestește Simonovics. „Unii ar numi-o oportunistă, dar dacă faci haute couture, trebuie să fii în termeni buni cu elita regimului în care trăiești, altfel nu vei avea clienți.”
Crearea unui brand a fost surprinzător de ușor de făcut. Deși nu avea nicio legătură cu familia Rothschild, binecunoscută în lumea finanțelor internaționale, numele ei a fost asociat cu luxul și stilul și a deschis uși din afara Ungariei. „Numiți-mă regina modei”, a spus ea odată, când a fost întrebată despre relațiile sale cu lumea finanțelor. În regimul comunist, salonul ei, Salon de Rochii Deosebite pentru Femei, a fost naționalizat în 1949, dar i s-a permis ulterior să-l „conducă”. Spre deosebire de majoritatea ungurilor, ea a putut să călătorească în străinătate, vizitând spectacole de modă la Paris (se spune că Rotschild călătorea la Paris și de două ori pe an) și chiar să cumpere câteva modele străine cu bani de la stat, pe care le-a recreat cu o tușă maghiară. Adora parfumurile și atât salonul său, cât și prezentările de modă erau învăluite întotdeauna în cele mai noi arome franțuzești. Liderii politici au remarcat rapid valoarea ei de marketing unică. Când soseau demnitari străini, o vizită la salonul lui Klara era adesea inclusă în programul oficial. Jovanka Broz, soția lui Tito, i-a vizitat salonul împreună cu soția liderului comunist al Ungariei János Kádár și s-a îndrăgostit instantaneu de creațiile Klarei. De atunci a rămas o clientă fidelă. Unii spun că aceasta a fost chiar cel mai frecvent client.
„A existat chiar și un manechin pentru croieli făcut după dimensiunile doamnei Broz”, spune una dintre fostele modele ale lui Rotschild într-un videoclip care însoțește expoziția de la Muzeul Național. „Ori de câte ori selecta o rochie, noi o ajustam la dimensiunile ei. Avea în jur de 100 de kilograme, iar când a mai pus ceva greutate pe ea, o pernă a fost atașată de manechin pentru a-i extinde dimensiunile.“ Jovanka Broz era cunoscută ca „Jackie Kennedy a Estului“. Despre liderii politici din Ungaria cu greu se putea spune că sunt în pas cu moda, dar diplomații, avocații, medicii, artiștii și emigranții au constituit o clientelă suficient de mare pentru a menține afacerea vie. Unii veneau cu avioanele personale și comandau rochii pentru un sezon complet. Alții alegeau doar câteva.
O rochie Klara Rotschild era scumpă. „Costa între 200 și 800 de dolari și o rochie de seară în jur de 1.000 de dolari”, a explicat Rotschild într-un documentar TV rar, realizat de televiziunea austriacă ORF. La acea vreme, salariatul mediu din Ungaria câștiga în jur de 80 de dolari pe lună. Asta însemna că rochiile Rotschild erau mult peste mână pentru majoritatea oamenilor dintr-o societate care pretindea că se bazează pe egalitate. „Doar să trec pe lângă salonul ei și să văd rochiile în vitrina era pentru mine o experiență artistică”, spune o femeie în vârstă la expoziție. „Nu ne-am gândit niciodată că putem avea suficienți bani pentru a cumpăra o rochie de-a ei.” În Ungaria, după ce tancurile sovietice au zdrobit revolta populară antisovietică din 1956, Rotschild a ajuns să simbolizeze socialismul cu față umană, în ciuda tiraniilor comunismului. Creațiile ei evocau o societate în care fetele sunt frumoase și viața este mai colorată decât în restul blocului comunist estic. „Femeile trebuia să fie bine îmbrăcate, feminine și oarecum distante”, a spus unul dintre modelele sale prezentând imagini rare la expoziție.
Chiar și scandalurile i-au făcut mai mult bine decât rău deoarece Rotschild a știut să folosească puterea bârfei pentru a-și face numele celebru. La începutul carierei sale, un tânăr playboy maghiar a insultat-o și a bătut-o când aceasta s-a dus să strângă bani pentru costume făcute de tatăl ei. Klara a apelat la justiție pentru despăgubiri și a câștigat. Cazul a ajutat-o să devină faimoasă. Mai târziu, în 1968, când actrița de la Hollywood de origine maghiară Zsa Zsa Gábor a refuzat să o plătească, și-a găsit alți clienți și nu s-a sfiit să mânjească numele acesteia prin intermediul mass-media. „A fost o maestră a croitoriei, dar a fost și un salesman perfect, care știa imediat ce model se potrivește mai bine clientului“, a spus Simonovics.
Chiar și după ce numele său a devenit o marcă, Rotschild a „vânat” în mod activ clienți. Când a aflat că legendele de la Hollywood Elizabeth Taylor și Richard Burton se aflau în oraș, a trimis-o pe vânzătoarea sa la hotelul lor și le-a invitat pe cele două celebrități de film la salonul ei. Faptul că Rotschild însăși nu știa un cuvânt în engleză sau germană nu a fost un obstacol. Hainele ei vorbeau de la sine. Viața creatoarei de modă s-a încheiat tragic. În vârstă de 73 de ani, temându-se de bătrânețe și suferind de probleme dentare, s-a sinucis sărind de la fereastra bucătăriei din apartamentul ei. Salonul Rotschild a primit un nou manager, dar nu a mai ajuns niciodată la faima pe care i-a adus-o doamna Rotschild.
Nu există planuri de reînnoire a brandului Rotschild în Ungaria, însă regimul Orban pare că are un ochi bun pentru modă – cel puțin în termeni politici. „Politica a mers mereu mână în mână cu moda“, spune Simonovics. „Imaginea noastră, hainele pe care le purtăm fac parte din imaginea unei țări.”
-
A murit interlopul Viorel Oarză, găsit împuşcat într-o pădure de lângă IaşiActualitate · 19 septembrie 2026
-
Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, după reuniunea ECOFIN: România nu poate alege între consolidare şi creştere. Avem nevoie de amândouă. Trebuie să reducem cheltuielile ineficiente şi să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în acelaşi timp să protejăm investiţiile, infrastructura, apărarea, energia şi conectarea economică a ţăriiActualitate · 19 septembrie 2026
-
Ce spune Iulian Stanciu, investitor, despre dialogul dintre mediul de business şi cel al administraţiei de stat: „Avem nevoie de un dialog între nişte lumi care nu se întâlnesc în fiecare zi. Putem să identificăm probleme, oportunităţi, ne putem gândi împreună la soluţii”Actualitate · 19 septembrie 2026