Povestea celor șase tineri români care fac jocuri pentru Facebook

<< ÎN IMAGINE DE LA STÂNGA LA DREAPTA:  ELVIS APOSTOL,  RADU VASILE, GEO BULUC, CRISTIAN BADEA, DAVID PRIPAS ȘI ALEX COICEA >>

POVESTEA MAVENHUT ÎNCEPE CÂNDVA ÎN 2011. Bobby Voicu, un nume din peisajul online, cunoscut drept blogger, antreprenor în jocuri și, pentru o vreme, șeful Yahoo în România, tocmai decidea să își ia un an sabatic după ce vânduse sau renunțase la toate afacerile în care fusese până atunci implicat. Cristian Badea și Elvis Apostol, primul absolvent de ASE, al doilea aproape absolvent de Politehnică, după ce a decis în anul cinci de studii că diploma nu-i va folosi la nimic și a renunțat, ambii foști colegi la jocul online eRepublik, deveniseră deja de ceva vreme antreprenori. Au făcut credite la bancă și au deschis propriul studio de jocuri, Farender Games, unde dezvoltau jocuri la cerere pentru diverși clienți, unul dintre ei chiar bloggerul antrepenor, pentru care au creat proiectul Racing Kingdom.

Când Bobby Voicu l-a cunoscut pe managerul Startup Bootcamp Dublin, Eoghan Jennings, aflat la ediția de acum doi ani a How To Web, toate planurile i-au fost date peste cap. „M-a îndemnat să mă înscriu în 2012 și să petrec o vreme în Irlanda, dar eu nu mai aveam nici proiecte personale, nici idei noi și nici echipă. Ca să nu mai spun că nu mă prea vedeam petrecând anul sabatic într-un loc ploios”, povestește antreprenorul. Ideea pare să-l fi intrigat însă, pentru că le-a făcut propunerea celor doi antreprenori de la Farender, s-au mutat cu toții timp de patru luni în Dublin și, fără să aibă pusă la punct nici măcar ideea unei afaceri, s-au pus pe treabă, fiecare având responsabilități clare – Elvis Apostol pe partea de programare, Cristi Badea pe design și product management, iar Bobby Voicu pe partea de marketing și toată componenta financiară.

Ideea Mavenhut, pe scurt un dezvoltator de jocuri pentru Facebook, s-a conturat din aproape în aproape în Irlanda, în cadrul acceleratorului de business al lui Jennings, unde românii au fost aleși între primii zece din peste 200 de proiecte intrate în competiție. Cum jocurile pentru rețeaua de socializare a lui Mark Zuckerberg au intrat deja de câțiva ani într-un con de umbră, eclipsate de explozia domeniului pentru telefoanele mobile inteligente și, în general, toate platformele mobile, decizia de a lansa în mod oficial, în noiembrie anul trecut, încă un asemenea joc a părut cel puțin nebunească. Mavenhut a pornit însă cu un joc clasic, printre cele mai populare pe computer din toate timpurile, anume Solitaire. „Nu așa cum îl știm de acum 20 de ani, ci la dublu. Întreg jocul e o competiție în timp real, între doi oameni din colțuri diferite ale lumii care pornesc cu aceeași tablă de cărți și cu șanse egale”, spune Cristian Badea. Întrecerea în a termina jocul mai repede decât adversarul, aflat poate la mii de kilometri distanță, dar având în față aceeași suită de cărți, combinată cu nostalgia jucătorilor mai vârstnici poate pentru acest joc cu care au învățat practic să folosească un calculator au fost tocmai elementele pe care au mizat cei trei antreprenori.

IAR JUCĂTORII PAR SĂ FI FOST DE ACORD CU EI. În prima săptămână de la publicarea pe Facebook, jocul fusese accesat de peste 1.000 de oameni, cei mai mulți dintre ei revenind și pentru o a doua bătălie în cadrul Solitaire Arena, cum se cheamă jocul Mavenhut. Câteva săptămâni mai târziu, numărul clienților ajunsese la 17.000, utilizatori înregistrați, dintre care aproximativ 4.500 se jucau măcar o dată pe zi. „Sunt cifre care mi-au rămas în minte pentru că atunci a avut loc o zi a investitorilor, un concurs între cele zece echipe rămase în acceleratorul de business, niciuna din domeniul jocurilor, când am prezentat afacerea unor potențiali investitori„, povestește Badea. „Ne așteptam a doua zi să arunce cu banii în noi, să sune telefonul încontinuu, dar în schimb a fost foarte liniște la noi în birou. N-a sunat nimeni, am fost foarte demoralizați„, mai spune antreprenorul. Ziua următoare însă doi investitori irlandezi de tip business angel le-au pus o ofertă pe masă. Antreprenorii au ales să mai aștepte și negocierile nu s-au finalizat, însă propunerile ivite le-au dat încredere că, atunci când jocul creat va înregistra cifre mai ridicate, implicit și investițiile atrase ar putea fi mai mari, iar participația cedată din companie mai scăzută.

DIN IRLANDA S-AU ÎNTORS ÎN ȚARĂ ÎN VARA ANULUI TRECUT ȘI AU CONTINUAT SĂ LUCREZE LA SOLITAIRE ARENA, adăugând funcționalități și primele forme de monetizare. „Tot atunci am intrat în discuții mai serioase și cu SOS Ventures, fondul de investiții care avea să ne finanțeze ceva mai târziu”, spune Cristian Badea. Astfel, în toamna anului trecut, Mavenhut a primit o finanțare de 550.000 de euro pentru un procent minoritar din companie, SOS Ventures intrând în acționariat alături de cei de la Startup Bootcamp care au investit inițial 12.000 de euro pentru 8% din afacere, iar cei trei antreprenori au rămas cu participații minoritare.