În plină criză energetică, FMI ceartă statele europene că nu reduc accizele și nu acordă sprijin doar pentru consumatorii cei mai vulnerabili. ”Este clar că guvernele UE nu țin cont de lecțiile din 2022”
Majoritatea guvernelor din UE nu reușesc să direcționeze reducerile de accize la combustibili și alte forme de sprijin pentru prețurile energiei doar către consumatorii cei mai vulnerabili, a avertizat FMI, în ciuda faptului că există riscul unei reacții negative din…
Majoritatea guvernelor din UE nu reușesc să direcționeze reducerile de accize la combustibili și alte forme de sprijin pentru prețurile energiei doar către consumatorii cei mai vulnerabili, a avertizat FMI, în ciuda faptului că există riscul unei reacții negative din partea piețelor dacă statele introduc măsuri generale costisitoare, scrie FT.
Potrivit cercetărilor FMI, două treimi din subvențiile guvernamentale și reducerile de taxe din UE menite să atenueze criza energetică nu au fost direcționate țintit, chiar dacă Fondul și factorii de decizie de la Bruxelles le cer țărilor să mențină aceste măsuri strict limitate și temporare.
Chiar dacă eforturile inițiale de a proteja consumatorii de prețurile ridicate la energie, generate de conflictul din Orientul Mijlociu, sunt moderate, guvernele UE vor descoperi că acestea sunt dificil de retras din punct de vedere politic, ceea ce va duce în timp la creșterea poverii fiscale, a declarat pentru FT Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI.
„Este clar” că guvernele UE nu „țin cont de lecțiile din 2022”, a spus Kammer, referindu-se la perioada de după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, când multe țări au introdus măsuri costisitoare pentru a sprijini gospodăriile și companiile afectate de creșterea prețurilor la gaze.
Nu toate țările „sunt prudente în utilizarea spațiului fiscal” în actuala criză, a adăugat el.
„Trebuie să avem această discuție cu populația, că de fapt [cheltuielile pe măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a folosi veniturile din taxe, mai ales când există și alte nevoi de finanțare.”
Guvernele cu finanțe publice mai slabe trebuie să găsească economii în alte părți dacă vor să evite o reacție negativă pe piețele de obligațiuni, a argumentat el.
Costurile de împrumut pentru unele țări din zona euro au atins maximele ultimilor ani de la începutul conflictului, pe măsură ce investitorii devin tot mai îngrijorați de impactul șocului energetic asupra finanțelor publice.
Guvernele din întreaga lume sunt presate să facă mai mult pentru a proteja gospodăriile și companiile de efectele conflictului din Orientul Mijlociu, care a împins prețul petrolului până la 126 de dolari pe baril la un moment dat în această săptămână, pe fondul blocajelor în transporturile prin Strâmtoarea Hormuz.
Germania, de exemplu, a anunțat o reducere de două luni a taxelor pe benzină și motorină pentru toți cetățenii, în timp ce Spania cheltuiește 3,5 miliarde de euro pentru a reduce TVA-ul la energie. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a introdus, de asemenea, reduceri temporare ale accizelor la combustibili.
Însă, în mare parte din UE, finanțele publice sunt într-o stare fragilă, având în vedere costurile fiscale generate de pandemia de COVID-19 și de criza energetică de după invazia Rusiei în Ucraina.
-
Cât de mult s-au chinuit doi corporatişti din România să îşi deschidă o afacere şi cum au reuşit să ajungă de la marfă luată pe datorie la afaceri de milioane de euro?Comerț · 19 septembrie 2026
-
Povestea tinerei care a combinat arta cu tehnologia şi a creat una dintre cele mai originale afaceri din RomâniaArta si societate · 19 septembrie 2026
-
Este sau nu este bine să îţi cumperi acum o locuinţă şi care este una dintre cele mai frecvente greşeli făcute de români atunci când vor să îşi cumpere o casă?Imobiliare · 19 septembrie 2026