Perlele statului din energie fac profituri de vis într-un an cu scumpiri de coșmar

Hidroelectrica și-a bugetat pentru anul acesta 1,12 miliarde de lei, dar ar putea încheia anul cu 2,5 – 2,8 miliarde de lei (circa 500-600 de milioane de euro), conform estimărilor ZF.

Calculele au fost făcute pornind de la bugetul de venituri și cheltuieli al companiei, prețurile medii estimate pentru 2021 pentru energia vândută pe contractele la termen și estimările privind evoluția producției. Re­zultatul net estimat este dublu față de cel de anul trecut și de 2,5 ori mai mare față de cel bu­getat, la o producție prognozată de17 TWh, cu 16% mai mare față de cea din 2020.

„Producția companiei ar putea ajunge anul acesta la 17 TWh, pe fondul unui prim semestru foarte bun. Este greu de stabilit cum vor evolua lucrurile în a doua parte a anului, dar pragul de 17 TWh poate fi atins și chiar depășit“, spun surse din companie.

În cursul primelor șase luni ale anului 2021 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei, în creștere cu 77,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, și un profit net de 1,7 miliarde de lei (345 milioane de euro), în creștere cu 109,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

La Nuclearelectrica, estimările din acest moment indică tot rezultate record. Astfel, compania ar putea termina anul cu un profit net de 800 de milioane de lei (circa 160 de milioane de euro), potrivit estimărilor ZF, făcute pe baza datelor publice și progno­zelor legate de evoluția prețului mediu pe contractele la termen.

Producătorul de energie nucleară a avut după primele șase luni ale anului un profit net de 385 de milioane de lei (circa 78 de milioane de euro), profitul net bugetat pentru întreg anul fiind de 562 de milioane de lei (115 milioane de euro).

La Hidroelectrica, statul român deține un pachet de 80% din acțiuni și un procent similar (82%) din Nuclearelectrica.

Astfel, de la Hidroelectrica statul ar putea lua din profitul de anul acesta sume cuprinse între 200 și 400 de milioane de euro, în funcție de rata de repartizare a profitului, iar la Nuclearelectrica sumele ar putea fi cuprinse între 60 și 110 de milioane de euro, în funcție de rata de repartizare a profitului.

În cazul în care statul va alege compensarea facturilor la energie ca principală măsură de protecție a consumatorilor în fața scumpirilor, atunci profiturile marilor producători de energie ar putea deveni sponsoriiî acestei decizii.