Pentru coșul zilnic de cumpărături plătim mai mult cu 15%. Uleiul s-a scumpit cel mai tare: cu 40%

Din analiza principalelor categorii de produse, se observă cum alimentele de bază au fost cele mai afectate de creșterea prețurilor, valoarea cheltuită pentru aceste categorii fiind cu 15% mai mare, în timp ce cheltuielile pentru produse alimentare ne-esențiale au crescut cu 4%. Dintre produsele alimentare de bază, uleiul a înregistrat creșteri valorice de până la 40%, în vreme ce volumul a scăzut cu aproape 2%. Pentru cafeaua măcinată și prăjită – considerată de asemenea de către consumatori un produs esențial – nivelul cheltuielilor a rămas relativ stabil. Cu toate acestea, consumul a scăzut cu până la 7%, la un număr de consumatori constant.

Cheltuielile pentru produsele de îngrijire a locuinței și de igienă personală au înregistrat creșteri de 5% în prima jumătate a anului comparativ cu perioada similară a anului precedent. Dintre produsele nealimentare de bază, gospodăriile din România au plătit ușor mai puțin pentru detergent de rufe (-1% în valoare), în timp ce pentru șampon de păr cheltuielile au crescut cu până la 12%, deși consumul a rămas aproximativ același.

După o perioadă în care produsele de îngrijire au fost puternic afectate de scăderea consumului în încercarea românilor de a se adapta la contextul economic dificil, în prima jumătate a anului, categorii precum deodorantele și săpunul de toaletă înregistrează creșteri volumice modeste de 4% fiecare, în timp ce numărul de gospodării care au cumpărat cel puțin o dată aceste produse a crescut ușor.

Comerțul modern câștigă în continuare teren în detrimentul celui tradițional atrăgând în primele șase luni ale anului 47% din totalul cheltuielilor gospodăriilor din România pentru produse de larg consum, în creștere cu două puncte procentuale față de perioada similară a anului precedent. Buticurile și magazinele alimentare, principalele formate ale comerțului tradițional, au pierdut 4 puncte procentuale în valoare, antrenând în primele șase luni ale anului curent doar 37% din totalul cheltuielilor pentru produse de larg consum comparativ cu 41% în perioada similară a anului 2010.

La nivel de cheltuieli absolute, în această perioadă hipermarketurile și supermarketurile au înregistrat rate de creștere de aproape 15% fiecare, iar magazinele de tip discount de 14%. Principalul motor de creștere în cazul formatelor comerțului modern este numărul mai mare de cumpărători, tendință explicată și de expansiunea teritorială dinamică a marilor lanțuri de retail.

Studiul are la bază informații obținute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eșantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel național.