PE amenință Ungaria că îi suspendă dreptul de vot în Consiliu dacă reintroduce pedeapsa cu moartea

Reinstaurarea pedepsei cu moartea în Ungaria ar încălca tratatele UE și Carta Drepturilor Fundamentale, iar modul în care Guvernul de la Budapesta a formulat o consultare publică pe tema imigrației este “profund eronat, părtinitor și dezechilibrat”, afirmă rezoluția.

Rezoluția redactată după dezbaterea din 19 mai în ședință plenară în prezența premierului ungar Viktor Orban și a prim-vicepreședintelui CE Frans Timmermans, europarlamentarii au condamnat declarațiile repetate ale lui Orban privind posibila reintroducere a pedepsei cu moartea în Ungaria și au subliniat datoria premierului de a “conduce prin puterea exemplului”.

Pedeapsa cu moartea ar atrage sancțiuni în conformitate cu Articolul 7 al Tratatului UE. Aceasta este “incompatibilă cu valori precum respectul față de demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectul față de drepturile omului, pe care se bazează Uniunea”, au subliniat ei, adăugând că orice stat membru care reintroduce pedeapsa cu moartea încalcă “tratatele și Carta UE privind drepturile fundamentale”. Eurodeputații au subliniat, de asemenea, că o încălcare gravă de către un stat membru atrage după sine procedura Articolului 7 din Tratatul UE, care poate conduce la retragerea dreptului de vot în Consiliu.

Europarlamentarii au denunțat, de asemenea, consultarea publică pe tema imigrației a Guvernului ungar. Deși “consultarea publică poate fi un instrument important și valoros pentru guverne pentru elaborarea politicilor”, “conținutul și limbajul folosit în această consultare este profund eronat, părtinitor și dezechilibrat; stabilind o legătură subiectivă și directă între fenomenul imigrației și amenițările privind securitatea”, au afirmat ei.

Astfel că au cerut Comisiei să “inițieze imediat un proces de monitorizare aprofundat pe tema situației democrației, a statului de drept și drepturilor fundamentale în Ungaria și să raporteze Parlamentului European și Consiliului până în septembrie 2015”.

Comisiei i se cere, de asemenea, să prezinte o propunere de stabilire a unui mecanism UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale ca instrument care să permită stabilirea modului în care statele europene se conformează și aplică principiile Cartei Drepturilor Fundamentale și ale tratatelor UE. Europarlamentarii au cerut Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) să ajute la elaborarea acestei propuneri prin redactarea unei rezoluții fără caracter coercitiv care să fie votată de Parlament până la sfârșitul anului.

Rezoluția de miercuri a fost adoptată cu 362 de voturi pentru, 247 împotrivă și 88 de abțineri.