Opinie Cătălin Păduraru, CEO, International Wine Contest Bucharest: "Să învățăm de la cei mai buni"

În încercarea de a găsi rezolvare la „problema vinului românesc“, la lipsa de notorietate internațională (notorietate care, odată instalată, ar aduce mari beneficii unor comunități foarte mari), să încercăm să ne apropiem de modul de gândire științific, validat de adevăratele fluxuri de performanță comercială.

Iată ce spune Mike Veseth, autorul cărții Războaiele vinului: GLOBAL + LOCAL = GLOCAL

„Dar ce se întâmplă cu terroirul atunci când forțele concurențiale ale globalizării și Two Buck Chuck mătură piața? În general, se presupune că globalizarea distruge caracterul local, oriunde și oricând, dar am dubiile mele cu privire la acest lucru. Cel mai mare comerciant din lume, Walmart, care acoperă piața americană de la nord la sud și de la est la vest, nu a reușit să cucerească piața germană, de exemplu. Campionul local Aldi era prea bine înrădăcinat. Uneori, localul câștigă – trăiască terroiriștii! Cu toate acestea, de cele mai multe ori, rezultatul adunării dintre globalizare și local este glocalul.

Glocal este un cuvânt ciudat, dar util. Glocal este ceea ce obții atunci când unești globalul cu localul, termenul reușind să descrie un proces complex de schimburi. Mulți oameni văd caracterul global și pe cel local doar pe poziții adverse, ca pe două echipe de fotbal. Se presupune că forțele pieței globale se opun în mod fundamental tradițiilor și valorilor locale. Deoarece există mai mulți bani în spatele echipei globale, majoritatea oamenilor presupun că jucătorii locali (și valorile pe care aceștia le reprezintă) sunt condamnați la dispariție. Opoziția pare inutilă. De fapt, procesul este mai complicat de atât, iar fiecare dintre părți are influențe asupra celeilalte. Acest lucru este evident în lumea fotbalului, deci de ce ar trebui să fim surprinși de faptul că se aplică și vinului?

Caracteristicile locale cele mai importante nu sunt neapărat perfect conservate prin izolare, așa cum am văzut, deci alegerea nu se reduce la global și local. Piața globală poate distruge, după cum știm cu toții, dar nici piețele locale protejate nu conservă neapărat tradiționalul. Am rămas cu realitatea glocalismului. Influențele internaționale sunt importate, cu efecte atât pozitive, cât și negative, iar practicile, produsele și valorile locale sunt exportate, influențând vinificatorii și consumatorii de dincolo de granițe. Producătorii pot resimți presiunea de a produce vinurile la un standard internațional sau pe placul unor critici importanți de vin, dar se și pot bucura, în același timp, de avantajele unei piețe mai mari și mai diverse pentru vinurile lor.

Schimbul glocal este adânc inserat în țesătura lumii vinului. Un număr tot mai mare de vinificatori lucrează atât în străinătate, cât și acasă, făcând vinuri în care se resimt experiențele lor internaționale, dar care, totodată, pot fi, din fericire, și o expresie a terroir-ului local. Aceste vinuri sunt în același timp globale și locale, în grade diferite. Unii pun accentul exclusiv pe riscul de omogenizare a gusturilor, sub influența consultanților internaționali – flying winemakers – și a corporațiilor multinaționale de vin – care investesc local pentru a produce vinuri destinate pieței internaționale. Dar, de fapt, există și un flux de idei și de talente îndreptate în direcție opusă. Este o tradiție în rândul familiilor de vinificatori, de exemplu, ca tinerii să-și petreacă o vreme în străinătate, în schimburi informale, trăind și asumându-și experiențe noi, încercând idei noi și făcându-și relații personale care vor dura toată viața.

Este o parte importantă a educației unui vinificator. Am întâlnit acești flying interns („stagiari zburători”), în practică, peste tot unde am călătorit în lumea vinului. Ei sunt o parte foarte sănătoasă a amestecului glocal din domeniul vinului.

Deci, cum se va dovedi glocalismul pentru industria viticolă din lume? Este prea devreme să ne exprimăm, bineînțeles, dar putem specula pe baza informațiilor pe care le avem. Nu se va schimba totul într-o singură direcție, asta e cert. Amestecul care se formează din interacțiunea global-local nu se naște dintr-un singur vas gigant, după o rețetă unică, dar din el se pot naște nenumărate tipuri de ambalaje (de sticlă sau nu, hai să le spunem recipiente) sau de vinuri (…). Ṣi toate vor fi rezultatul unui proces complex de schimburi globale.

Este timpul (…) să trecem la „răzbunarea terroiriștilor”, cel de-al treilea element vital al viitorului vinului. Globalizarea și Two Buck Chuck sunt forțe disruptive puternice, care amenință multe interese și valori. Este normal să presupunem că va apărea o contragreutate care se va opune și va rezista acestor forțe de piață și, așa cum am menționat mai sus, sunt optimist că tot aceleași forțe vor preveni McDonaldizarea vinului. Dar nu va fi ușor, deoarece multe obstacole stau în calea lor, inclusiv, în mod neașteptat, terroiriștii înșiși!“
Extras din Războaiele vinului, Mike Veseth, editura ASER, 2017.

Mic glosar de termeni

*Terroiriști – categorie de profesioniști și iubitori ai vinului care leagă indisolubil calitatea și identitatea unui vin de terroir, termen care încorporează specificitățile solului și subsolului, pe cele climatice, precum și stilul distinct de vinificare. În textul lucrării am adoptat forma fără cratimă, terroiriști (n. edit.).

**Two Buck Chuck – vin simplu, vândut ieftin în Statele Unite în supermarketurile Trader Joe’s. Fiecare țară are propriul Two Buck Chuck (uneori la prețuri semnificativ mai mici de 2 dolari!), motiv pentru care fiecare snob al vinului se teme că piața globală a declanșat o cursă către raftul de jos, acolo unde gustul și terroirul sunt specii pe cale de dispariție, iar Chuck și verii lui și mai ieftini vor conduce lumea la un moment dat.

*** WALMART – unul dintre cele mai mari lanțuri de retail din lume la nivel de vânzări (alaturi de Tesco, Home Depot și Carrefour). Walmart este un discounter de succes, desigur, dar nu un hard-discounter, deoarece încă mai are multe produse mainstream de marcă, prețurile sale sunt mai mari, iar magazinele sale un pic mai șic.