Actualitate

Opinie Adrian Vasilescu: Timpul care trece

Ni s-a părut tuturor, în decembrie '89, că trăim un moment de ușurare. N-am avut însă răgazul să ne bucurăm prea mult timp de aerul proaspăt și tare al unei dimineți cu care noi nu eram deprinși. Au început imediat întrebările. Și problemele. Multe, dramatice, dureroase. Erau multe întrebări și puține răspunsuri. Erau multe probleme și puține soluții.

Razvan Muresan · 5 decembrie 2012 · 1 min de citit

Au trecut, de atunci, 22 de ani. Au fost ani atât de tumultuoși, atât de grei și atât de importanți încât, astăzi, dacă privim înapoi, vom desprinde lecții grele de istorie. Mai cu seamă că vremurile noi au dat continuu pe față toate rănile societății. Adunate în zeci de ani înainte de decembrie ’89. Zgândărite, de cele mai multe ori cu duritate, au provocat dureri. Iar alinarea, un timp, era căutată numai “sus”. Oamenii n-aveau obișnuința să privească în ei și să caute acolo soluții. O așteptau de la autorități în vreme ce anii se derulau unul după altul surprinzându-i cu adevăruri nu tocmai lesne de acceptat de către societatea românească: economie de piață, deschideri către lume, capitalism.

Mai multe pe zf.ro

Ce mai trebuie să citeşti