O nouă „taxă” apasă pe bugetele companiilor. Care este costul ascuns care nu apare în bilanț la final de an

Lipsa de contabili nu mai este doar o problemă de resurse umane sau de costuri operaționale. Devine un „impozit invizibil” plătit zilnic de organizații prin stres, supraîncărcare, decizii întârziate și o cultură organizațională fragilă. Echipele financiare se află într-un punct de tensiune: tehnologia și reglementările evoluează rapid, dar oamenii lipsesc. Volumul de muncă crește, iar echipele rămân subdimensionate. Liderii știu că funcția financiară ar putea avea un impact strategic mult mai mare, însă o mare parte din timp este consumată de sarcini repetitive, administrative, necesare pentru a „ține luminile aprinse”. 

În Statele Unite, peste 300.000 de contabili au părăsit profesia în ultimii ani, iar tot mai puțini absolvenți aleg programe de contabilitate, arată datele publicate de compania de resurse umane Randstad. Generația Z nu este interesată de rolurile tradiționale din finanțe, percepute ca rigide, repetitive. 

În Europa, companiile importă talent pentru a ocupa poziții-cheie, cu exemple precum Olanda, unde recrutarea contabililor străini a crescut semnificativ. 

Presiunea nu este doar operațională, ci și culturală organizațională, notează Randstad. Performerii de top, cei mai harnici oameni dintr-o organizație preiau sarcini tot mai mari, ceea ce poate duce la epuizare profesională. Drept urmare, managerii de recrutare redeschid pozițiile de mai multe ori, confruntându-se cu perioade lungi de ocupare. Liderii ajung și ei să amâne proiecte de modernizare a funcției financiare, deoarece echipele sunt deja la capacitate maximă. Aceste reacții sunt de înțeles într-o piață dificilă, dar sunt și semnale că problema reală este designul muncii, nu doar numărul de angajați.

Acest dezechilibru nu afectează doar rolurile senior, scrie sursa citată. Pozițiile entry-level în finanțe devin tot mai greu de ocupat, ceea ce creează o problemă care se agravează în timp. Când mai puțini profesioniști aflați la început de carieră intră în domeniu, contabilii cu experiență petrec mai mult timp pe sarcini de rutină, în loc să facă mentorat, training și proiecte strategice. Ciclul se repetă la fiecare perioadă de închidere și audit.

„O funcție financiară subdimensionată nu încetinește doar raportarea cifrelor. Ea creează și fricțiuni în întreaga organizație. Acest <<impozit tăcut>> se propagă în operațiuni, conformitate și cultură organizațională, erodând performanța în moduri mai greu de măsurat, dar imposibil de ignorat”, scrie articolul citat.