Nu AI-ul este cea mai mare provocare a pieței muncii, ci vârsta tot mai înaintată a angajaților

Am sărbătorit recent gala „100 tineri manageri de top” și, ca de fiecare dată, ne-am încărcat cu energia celor care își încep cariera sau se află în punctul culminant al acesteia. E ceva contagios în optimismul și curajul celor care încă simt că au tot timpul din lume și e cumva și puțină nostalgie în discuția cu un tânăr de 24 de ani care își povestește cu entuziasm și emoție planurile de carieră – cred că toți cei prezenți acolo ne-am proiectat puțin în trecut odată cu povestea lui. Și totuși, în mod paradoxal, după o seară dedicată viitorului mi-a rămas în minte altceva. Una dintre „tinerele veterane” ale generației care a apărut în edițiile de început ale anuarului le-a dat un sfat celor mai tineri: „Faceți tot ce vă propuneți până la 40 de ani, pentru că de atunci încolo energia începe să scadă”. Pentru că mă apropii și eu de această vârstă și, deși știu că există o doză de adevăr biologic, mă întristează că pare să existe și un adevăr profesional în asta.  Uneori, ai impresia că nu doar energia scade, ci și răbdarea pieței cu tine. Pare că și angajatorii cred asta. Foarte greu un om își mai găsește un job la 45 de ani și aproape imposibil la 50, dacă a rămas fără locul de muncă după două decenii petrecute în aceeași companie. Glumeam zilele trecute cu cineva aflat exact în această situație. După 20 de ani în aceeași organizație, este nevoit să o ia de la capăt. Mi-a spus că, dintre zecile de aplicații trimise, a primit doar două răspunsuri. Începuse să creadă că ar trebui să mintă în legătură cu experiența lui. Eu am glumit: „Pune și tu 50, but looks like 40”. Am râs amândoi. Dar nu era o glumă prea bună. Pentru că alergăm după longevitate, vorbim despre viață sănătoasă, despre faptul că generațiile noastre vor trăi până la 90 sau chiar 100 de ani și, de cele mai multe ori, mai bine decât părinții noștri. Numai că această realitate biologică nu se reflectă încă și în piața muncii, care continuă să privească experiența cu o doză suspectă de neîncredere. Și nu este doar o problemă a României. La o conferință recentă dedicată viitorului pieței muncii europene, Ronald Bachmann, profesor la Universitatea din Düsseldorf și coordonator științific al proiectului european Horizon, vorbea despre una dintre marile provocări ale următoarelor decenii. „Avem o mare heterogenitate în rândul angajaților, iar mobilitatea profesională a lucrătorilor mai în vârstă este mult mai redusă. Dacă ai lucrat în aceeași ocupație timp de 10, 20 sau 30 de ani, probabilitatea de a schimba profesia este mult mai mică decât în cazul angajaților tineri. Iar acest lucru reprezintă o provocare majoră în contextul schimbărilor demografice. Vom avea tot mai mulți lucrători în vârstă, iar aceștia se confruntă cu provocări specifice în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții.” Când vine vorba despre viitorul muncii, discuția este dominată aproape exclusiv de inteligența artificială, automatizare și roboți. Bachmann atrage însă atenția asupra unei provocări mai puțin spectaculoase, dar poate mai importante: vârsta. În timp ce companiile investesc în tehnologie și se întreabă ce locuri de muncă vor fi înlocuite de AI, Europa se confruntă cu o schimbare demografică profundă. Populația activă îmbătrânește, iar organizațiile vor depinde tot mai mult de oameni care au acumulat zeci de ani de experiență într-un singur domeniu. Problema este că exact această categorie are cea mai mică disponibilitate de a-și schimba profesia sau de a dobândi competențe complet noi. Marea întrebare nu este doar cum pregătim tinerii pentru meseriile viitorului, ci cum îi ajutăm pe cei care au construit industriile ultimelor decenii să rămână relevanți într-o economie care se schimbă mai repede ca niciodată. În opinia profesorului german, răspunsul stă în învățare continuă, recalificare și adaptarea competențelor pe parcursul întregii vieți profesionale. Iar aici România va ajunge, mai devreme decât credem, în același punct. Deficitul de forță de muncă nu va putea fi acoperit doar de generațiile noi. Nu vor exista suficienți tineri care să înlocuiască generațiile care ies din piață. Companiile vor fi obligate să regândească relația cu angajații seniori. 

Ioana Matei este editor-șef Business Magazin