Noutati

Porno-Comunismul

Desi in sinopsisurile editoriale este prezentat ca fiind un roman, volumul „copilului teribil al literaturii maghiare“ aduna crampeie de jurnal, cugetari politico-jurnalistice, ale caror singure elemente de congruenta sunt referirile la pornografie. Iar aceasta trebuie inteleasa ca o metafora a decaderii prin minciuna si prin delatiune, ca prag al compromiterii fiintei umane. Ne aflam in plina epoca a lui Janos Kadar, cand agresiunea puterii asupra cetatenilor depaseste ca intensitate si consecinte ideea de viol. Astfel, „libertatea trupului ramane singurul debuseu al celor care si-au vandut spiritul“. Intriga functioneaza in acelasi fagas de preocupari ca multe dintre foarte premiatele romane ale autorului, intre care „Harmonia Coelestis“ (un elogiu inscriptionat pe piatra funerara a tatalui sau) si, mai ales, „Revazut si corectat“, un volum in care rastoarna tot corul de elogii anterior formulat si marturiseste ca parintele sau a fost informator al Securitatii maghiare.

Péter Esterházy, „Un strop de pornografie maghiara“,

Editura Humanitas, Bucuresti, 2007

Farmecul descarcerarii

Un roman celebru care dat nastere unui film si mai celebru (1996, regia David Cro-nenberg), greu de urmarit de catre persoanele slabe de inger. Ne aflam intr-o lume de cosmar, supertehnologizata, in care autorul, J.G. Ballard, il pune sa evolueze pe acelasi J.G. Ballard, erou si victima a acestei aventuri al carei motor este perversiunea fata de accidentele de masina. Crash-maniacii dedica un veritabil cult accidentelor, dar si ranilor provocate corpului uman prin ciocniri de automobile – si ajung sa reconstituie, cu o minutie bolnava, tragedii precum cele suferite de James Dean sau Jayne Mansfield. Cel care il initiaza pe Ballard este Vaughn, un guru al domeniului, a carui fantasma este sa sufere un accident impreuna cu Liz Taylor, careia sa-i poata contempla ranile provocate de masina.

J.G. Ballard, Crash,

Editura Polirom, Iasi, 2007