Versiunea completă
Analize

Noua economie a dragostei: numărul de căsătorii a scăzut cu 40%

În ultimii 25 de ani numărul de căsătorii din România a scăzut cu aproape 40%, iar numărul nașterilor a ajuns anul trecut la minimul ultimului sfert de secol. Divorțurile sunt constante, iar vârsta la care femeile decid să aibă copii s-a mutat subtil în intervalul 30-34 de ani. În SUA, ascensiunea unor aplicații precum Tinder, un fel de magazin online uman, prevestește zorii apocalipsei relațiilo…

Roxana Petrescu · 19 septembrie 2015 · 3 min de citit

Anii ’90 sunt foarte diferiți de perioada actuală, sub raport istoric, demografic și mai ales la nivel de opțiuni ale populației. Natalitatea a scăzut vertiginos, la fel și numărul casătoriilor, iar rata divorțului este în creștere chiar, deoarece oamenii au învățat că există și această opțiune și în cazul unor incompatibilități se pot despărți oficial“, explică Adina Nanu, psihoterapeut în cadrul Psihopedia Center (www.psihopediacenter.ro).

Datele de la Institutul Național de Statistică sunt limpezi și confirmă spusele Adinei Nanu.

Dacă în anul 1990 peste 190.000 de români decideau să spună DA în fața lui Dumnezeu și a stării civile, anul trecut numai 118.000 au mai făcut acest pas. Practic, într-un interval de circa 25 de ani numărul celor care credeau în căsnicie s-a redus cu 40%. 

În timp ce grupul celor care încă mai cred în sintagma „până când moartea ne va despărți“ devine tot mai select, cei care au văzut că lucrurile sunt un pic diferite și au luat calea divorțului este oarecum constant. Dacă în 1990 erau înregistrate aproape 33.000 de divorțuri, anul trecut numărul acestora a fost de 27.000. Paradoxal, de la începutul anilor 2000, maximul numărului de divorțuri a fost înregistrat în intervalul 2007-2008, cei mai buni ani pentru economia locală.

În acest context merită pusă o întrebare: este noțiunea de familie este complet perimată sau deja asistăm la nașterea unei noi specii de familie?

„Nu credem că noțiunea de familie a fost deteriorată, vorbim doar de o adaptare a conceptului în funcție de specificul perioadei în care trăim. În anii ’90, noțiunea de familie presupunea neapărat oficializarea relației de cuplu, structural, la nivelul membrilor familiei existau relații ierarhice, puteam vorbi despre subsistemul părinților și cel al copiilor, granițele erau destul de bine delimitate. În perioada actuală, sistemul familial s-a adaptat și el modificărilor aduse la nivel de personalitate și opțiuni generate de schimbările sociale și economice. Căsătoria nu mai este obligatorie «social», sunt acceptate mult mai ușor de către ceilalți familiile formate din cupluri necăsătorite, care au și copii“, crede Andreea Sultan, la rândul său psihoterapeut în cadrul Psihopedia Center.

Sultan nu este de părere că familia de azi este mai puțin puternică, ci poate doar puțin diferită față de acea imagine perfectă, de fotografie, cu care societatea se obișnuise în perioada de dinainte de ’90. Este o familie mai realistă.
„Odată cu modificările la nivel de rol, relațiile din cadrul familiei s-au schimbat, poate și pentru că s-au flexibilizat credințele legate de familie ale membrilor acestora. Pentru că la nivel de expunere lucrurile stau diferit, există această percepție cum că acum noțiunea de familie nu mai e la fel de solidă, însă ceea ce se vede acum nu este numai o imagine pe care familia din socialism o transmitea către ceilalți, acea imagine de perfecțiune. Acum, oamenii sunt mai puțin cenzurați, pot lua decizii și le pasă mai puțin dacă societatea îi va stigmatiza sau eticheta în funcție de alegerile lor“, crede Sultan.

Ce mai trebuie să citeşti