Cum să ne pregătim pentru revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, mai ales după retragerea lui Biden: poate n-ar fi rău să-l invităm din nou pe Donald Trump Jr. în România să vâneze urși, că tot avem prea mulți
După retragerea așteptată a lui Joe Biden din cursa pentru Casa Albă, Donald Trump are drum liber pentru a deveni din nou nou președintele Statelor Unite. Kamala Harris, pe care democrații o sprijină acum ca să-l înfrunte pe Trump în…
După retragerea așteptată a lui Joe Biden din cursa pentru Casa Albă, Donald Trump are drum liber pentru a deveni din nou nou președintele Statelor Unite. Kamala Harris, pe care democrații o sprijină acum ca să-l înfrunte pe Trump în alegerile din noiembrie, este sacrificată.
Păstrând proporțiile, este exact cum PSD a sacrificat-o pe Viorica Dăncilă în alegerile din 2019, când Iohannis avea drum liber către Cotroceni, dar îi trebuia un candidat de la PSD.
Lumea deja își face calculele cu Donald Trump la Casa Albă. Ce va însemna acest lucru pentru relațiile globale, ce va însemna acest lucru pentru globalizare, trendul care a stat la baza creșterii capitalismului în toată lumea în ultimii 40 de ani, ce va însemna acest lucru pentru Europa, pentru China și nu în ultimul rând pentru Rusia?
Ca să nu mai vorbim despre războiul din Ucraina, pe care Trump promite să-l încheie în câteva zile după ce va ajunge oficial în Biroul Oval. Dacă războiul din Ucraina se încheie acum, asta înseamnă că rușii rămân cu ce au luat, unde s-au instalat deja, iar Ucraina va trebui să-și lingă rănile. Fără sprijinul american, atât militar, economic și politic, Ucraina lui Zelenski nu poate rezista. Europa nu poate susține Ucraina de una singură.
Pentru că Europa nu are leadership politic (Franța și Germania au propriile probleme interne) și nici economic – să nu uităm că Europa nu și-a revenit încă din criza inflației și a dobânzilor mari, iar Germania se chinuie să revină pe creștere economică -, Trump va prelua inițiativa. Mai ales că retorica lui politică este de a se confrunta cu cineva. Cu Putin și Xi Jinping nu se poate confrunta pentru că vorbesc aceeași limbă.
Revenirea lui Trump la Casa Albă, spun analiștii, va însemna o forțare a economiei americane, o presiune pentru scăderea dobânzilor, care va duce din nou la creștere a inflației, un pachet de măsuri pentru business, care în final va duce și mai mult la creșterea datoriei Statelor Unite, o amenințare pentru întreaga lume globală, conform analizelor FMI.
Dacă America intră în criză din cauza datoriei, această criză se va duce în întreaga lume, de fapt americanii vor exporta această criză peste tot, așa cum au făcut cu criza financiară din 2008.
Trump va presa Europa să-i cumpere și mai mult armament, plătind astfel o poliță de asigurare pentru situația în care Putin va dori să extindă conflictul armat dincolo de granițele Ucrainei.
Nu știu ce va însemna pentru România din punct de vedere politic revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Istoric, România s-a înțeles bine cu republicanii – căderea comunismului pe vremea lui Ronald Reagan și intrarea în NATO pe vremea lui Bush -, dar acum Casa Albă va fi acaparată mai mult de clanul Donald Trump decât de republicani.
Nu cred că angajamentele luate de Statele Unite, atât individual (baza Kogălniceanu nu este a NATO, ci face parte dintr-o înțelegere bilaterală cu americanii), cât și prin intermediul NATO (întărirea flancului estic) vor cădea sub administrația Trump, dar sigur vom cumpăra mai mult armament, mai ales că Trump va fi cu ochii pe țările din Europa care nu vor aloca 2% din PIB pentru apărare (Anul trecut România nu a îndeplinit acest criteriu).
Dacă finanțele mondiale vor intra sub presiune din cauza întăririi dolarului și a creșterii datoriei publice a SUA, acest lucru se va resimți și la București. Deficitul bugetar va scădea mai greu, iar România va ține dobânzile la lei sus ca să se protejeze și să nu iasă din țară banii investiții de către străini în titluri de stat românești.
Guvernul, indiferent de cine va fi la Palatul Victoria și de cine va fi la Palatul Cotroceni, va trebui să se împrumute și mai mult, mai ales că va veni presiunea din partea achizițiilor de armament.
Nu știu dacă trebuie să ne așteptăm la mai multe investiții străine americane, mai ales că România nu este neapărat o destinație pentru marii investitori americani – economie mică, piață de capital mică, piață bancară mică. Mai degrabă americanii lucrează prin proxy în domeniul economic – care acum sunt turcii, sud-coreenii, de exemplu.
Alegerile din Statele Unite sunt la începutul lunii noiembrie, așa că noul establishment de la Casa Albă va urmări alegerile pentru Palatul Cotroceni, care sunt la finalul lui noiembrie și începutul lunii decembrie.
Dar între timp, dacă Viktor Orban, liderul Ungariei, este deja văzut ca un prieten al lui Trump, noi poate ar trebui să ne împrietenim cu Donald Trump Jr. (cel care se spune că l-a ales pe J.D. Vance ca vice-președinte) și să-l invităm din nou la vânătoare. Dacă în 2017 Donald Trump Jr. a venit să vâneze în Giurgiu mistreți și căprioare, poate acum vine să vâneze urși, că tot avem prea mulți.
-
A murit interlopul Viorel Oarză, găsit împuşcat într-o pădure de lângă IaşiActualitate · 19 septembrie 2026
-
Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, după reuniunea ECOFIN: România nu poate alege între consolidare şi creştere. Avem nevoie de amândouă. Trebuie să reducem cheltuielile ineficiente şi să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în acelaşi timp să protejăm investiţiile, infrastructura, apărarea, energia şi conectarea economică a ţăriiActualitate · 19 septembrie 2026
-
Ce spune Iulian Stanciu, investitor, despre dialogul dintre mediul de business şi cel al administraţiei de stat: „Avem nevoie de un dialog între nişte lumi care nu se întâlnesc în fiecare zi. Putem să identificăm probleme, oportunităţi, ne putem gândi împreună la soluţii”Actualitate · 19 septembrie 2026