Versiunea completă
Actualitate

Ministerul Sănătății: Peste 10.100 de doctori trebuie să administreze vaccin hexavalent, dar numai 5.847 l-au ridicat

Peste 10.100 de medici de familie trebuie să administreze copiilor vaccin hexavalent, dar numai 5.847 au luat produsele, a declarat agenției MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, Oana Grigore.

Elvira Gheorghita - Mediafax · 27 aprilie 2015 · 4 min de citit

“Ministerul Sănătății a transmis, încă din 1 aprilie, direcțiilor de sănătate publică, o notă prin care sunt prezentate modalitatea de conservare și de administrare a vaccinului hexavalent. La începutul lunii aprilie, în România erau 54.000 de doze de vaccin hexavalent care se administrează copiilor la 2, 4 și 11 luni. Este un vaccin complex care imunizează copii împotriva a șase boli, respectiv difterie, tetanos, tuse convulsivă, hepatita B, poliomielită și Haemophilus influenzae (cauzează infecții adeseori severe, mai ales la nou născuți – n.red.)”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Totodată, conducerea Ministrului Sănătății atenționează părinții să nu cumpere vaccin, pentru că imunizarea este gratuită.

“Domnul ministru Nicolae Bănicioiu a artas atenția asupra faptului că niciun părinte nu trebuie să-și cumpere vaccinul pentru că el este oferit gratuit prin programul național de imunizare. Chiar dacă li se spune de către medic să cumpere vaccinul, părinții să refuze, pentru că Ministerul Sănătății a achiziționat dozele necesare”, a mai spus Oana Grigore.

Potrivit statisticilor Ministerului Sănătății, de la 1 aprilie, programul național de imunizare a fost transferat din rețeua de medicină școlară la medicul de familie. Astfel, medicii de familie trebuie să se ocupe de vaccinarea tuturor copiilor, inclusiv a celor din grădinițe, școli și licee.

O serie de reguli din sistemul sanitar se modifică din 1 aprilie, odată cu intrarea în vigoare a noului contract cadru și a pachetelor de servicii.

Printre noutăți ar fi vaccinarea copiilor care revine exclusiv în sarcina medicilor de familie și, totodată, acordarea de către aceștia a unui număr mai mare de consultații la domiciliul bolnavilor.

Acoperirea vaccinală în România se păstrează sub nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), de 95 la sută, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion și hepatită B, în principal din cauza refuzului vaccinării.

Șeful Biroului OMS în România, Victor Olszavsky, a arătat, în 21 martie, la Conferința Națională Actualități în Vaccinologie – RoVaccin, organizată de Societatea Română de Microbiologie, că, în urmă cu zece ani, acoperirea vaccinală în România era de peste 95 la sută, însă în prezent în unele județe este și sub 68 la sută pe unele vaccinuri.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă o acoperire vaccinală de peste 95 la sută, nivel considerat singurul care poate garanta eliminarea unor boli precum rujeola și rubeloa și prevenirea reapariției unor boli înlăturate.

Cu toate acestea, România înregistrează procente sub 75% pentru mai multe tipuri de vaccin.

Conform datelor Centrului Național de Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din 2014, rata medie de acoperire vaccinală este de 69,4 la sută pentru vaccinul DTP4 (patru doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului și pertusis),pentru vaccinul contra rubeolei, rujeolei și oreionului este de 75,4 la sută, iar pentru hepatita B este de 91,3 la sută. Față de copiii născuți cu un an anterior (iulie 2012), acoperirea vaccinală a scăzut cu procente importante, spre exemplu cu 4 la sută în cazul vaccinului împotriva hepatitei B.

Aceleași date arată că 30,3 la sută dintre acești copii au fost depistați ca fiind incomplet vaccinați în raport cu vârsta, în creștere față de anul precedent, când procentul era de 26 la sută.

Neprezentarea continuă să rămână principalul motiv al vaccinării necorespunzatoare în raport cu vârsta. Contraindicațiile medicale ocupă al doilea loc în clasamentul motivelor vaccinării necorespunzătoare vârstei, urmate de disfuncționalități în furnizarea vaccinului, în creștere marcantă față de anul precedent.

Reducerea vaccinării împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului a dus, în ultimii ani, la două epidemii de rujeolă și una de rubeolă, România pierzându-și statutul de țară care avea tentativa de eliminare a rujeolei de pe teritoriul ei, spunea Adriana Pistol, directorul CNSCBT.

“O rată de vaccinare inferioară recomandărilor OMS poate reprezenta un pericol pentru sănătate publică, crescând riscul izbucnirii unor epidemii. Este extrem de important ca populația să cunoască pericolele care pot apărea în cazul neacoperirii vaccinale corespunzătoare, deoarece vaccinurile oferă protecție nu numai individului, ci și colectivității, împiedicând transmiterea multor boli infecțioase. De asemenea, informarea cu privire la problematica imunizării trebuie să fie realizată exclusiv din surse credibile, de către profesioniști în domeniul medical sau de către persoane instruite în acest sens. Atragem atenția că reticența cu privire la utilitatea vaccinarii este cauzată de multe ori de o informare eronată sau incompletă, alimentată de surse neavizate”, declara Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie.

Fostul ministru al Sănătății, Cseke Attila a spus, la rândul lui, că părinții nu trebuie să renunțe la imunizarea copiilor, chiar dacă uneori mai sunt întârzieri în imunizarea copiilor, pentru că “vaccinarea poate fi recuperată”.

Ce mai trebuie să citeşti