Mica si ambitioasa

Articolul, semnat de un oarecare Sahit Muja, presedinte si CEO al Albanian Minerals NY, sustine ca economia albaneza creste cu o medie de 10% anual si ca pentru 2009, cresterea PIB va fi cea mai mare din Europa, in continuarea performantei din 2007-2008. Economia “a mers foarte bine sub conducerea premierului Sali Berisha, iar politica guvernului a fost cheia”, sustine articolul: Berisha a dublat bugetul, a marit salariile, i-a scos pe albanezi din saracie si a facut o treaba admirabila in sistemul de educatie. Afluxul de turisti straini a fost in 2009 mai mare cu 42%, investitiile straine cu 59%, infrastructura s-a ameliorat si multe companii occidentale au ales Albania pentru ca ea ofera cel mai bun sistem fiscal din Europa, cu o cota unica de impozitare de 10%.

Ce e adevarat in aceasta “exceptie albaneza” de la criza? FMI estimeaza cresterea economica din 2009 la 2%, in timp ce Ministerul de Finante o apreciaza la 5,8%. Inainte de alegerile din iunie, Sali Berisha spunea ca se teme ca pachetul de masuri de austeritate propus de FMI drept conditie pentru continuarea programului de asistenta pentru combaterea saraciei, de 25,4 miliarde de dolari, sa nu duca la revolte ale populatiei, dar ca daca va fi reales prim-ministru, va retrage guvernul de la Tirana din acest program. Berisha a ignorat solicitarea FMI de a nu creste salariile si pensiile de la 1 mai, sustinand ca se poate incadra intr-un deficit de 4,1% din PIB, in loc de 6%, cat estimeaza institutiile internationale. Ca sa faca rost de bani fara ajutorul FMI, premierul a contractat la jumatatea anului un credit sindicalizat de 250 de milioane de euro de la Alpha Bank si Deutsche Bank. “N-o sa trecem de plafonul de 4,1% din PIB. Eu imi tin promisiunea”, spunea el.

Liderul opozitiei socialiste, primarul Tiranei si contracandidatul democratului Berisha, Edi Rama, s-a aratat sceptic fata de statisticile taberei lui Sali Berisha, numind cresterea economica drept “somera” si aducand ca argument faptul ca multi albanezi vor in continuare sa emigreze, vrand sa scape de saracie. Ulterior, cand Berisha a fost anuntat castigator al alegerilor, Rama a contestat rezultatul, acuzand fraude si organizand manifestatii masive de protest timp de luni la rand, cu scopul de a forta repetarea alegerilor.

Pe scurt:

• CEHIA
  Scade dobanda. Banca centrala a Cehiei a surprins pietele financiare saptamana trecuta, cu o reducere de 0,25% a dobanzii cheie, ceea ce inseamna un nou minim istoric: rata dobanzii la operatiunile repo pe doua saptamani a ajuns la 1%, la fel cu cea practicata de Banca Centrala Europeana, dar mult sub cea din alte tari central si est-europene. In raportul din primavara al FMI asupra economiei mondiale, Cehia a fost reclasificata din economie emergenta in economie avansata.
  
  
• POLONIA
  Alte datorii. Polonia are in vedere sa emita in ianuarie 2010 obligatiuni in valoare de 1 miliard de euro, precum si lansarea unei emisiuni de obligatiuni denominate in dolari, undeva in cursul trimestrului I, a declarat adjunctul ministrului de finante, Dominik Radziwill, citat de Prague Monitor. “Maturitatea obligatiunilor va depinde de situatia de pe piata”, a adaugat Radziwill. Polonia a vandut in 2009 obligatiuni in valoare totala de 2,7 miliarde de euro, incluzand si 910 milioane reprezentand un plasament privat destinat unui grup de investitori. Ministerul de Finante de la Varsovia a testat pietele si cu o emisiune de titluri in dolari (3,4 miliarde de dolari), una de 750 de milioane de franci elvetieni (5,8 mil. euro) si una de 44,8 miliarde de yeni (345.000 de euro). Necesitatile de imprumut ale tarii ar urma sa se dubleze in 2010, la 48,6 miliarde de euro, in conditiile in care pierderea de ritm a economiei din cauza crizei va fi consumat din resursele statului.

• SLOVENIA
  Cucerim Balcanii. Cel mai mare retailer alimentar din Slovenia, Mercator, vrea sa deschida primul magazin in Albania in acesta perioada si sa se extinda in Macedonia si Kosovo in urmatorii doi ani. Mercator, care detine magazine in Slovenia, Serbia, Croatia, Bosnia, Muntenegru si Bulgaria, asteapta pentru 2010 un profit net in crestere cu 5,3%, la 21,9 milioane de euro, dupa o scadere de 49% in 2009, la 20,8 milioane de euro. Vanzarile nete au fost anul acesta de 2,66 miliarde de euro, cu 2% mai mici ca in 2008, dar exista sansa ca la anul sa ajunga la 2,75 miliarde, chiar daca, asa cum admite textul comunicatului Mercator, “mediul de afaceri in 2010 va fi la fel de dificil ca si in 2009”. Pentru anul ce vine, reteaua are planuri de investitii de 120 de milioane de euro, fata de 159 de milioane in 2009, finantate din resurse proprii.