Meciul resurselor, cu impact în factură, e urmărit cu sufletul la gură de toată economia. Transformarea sistemului energetic a avut loc. În premieră, solarele și eolienele depășesc ca putere instalată Hidroelectrica. Stocarea galopează, cărbunii se retrag din scenă

♦ Energia solară a ajuns la o putere instalată de 3.841 MW la 1 iulie 2026, un salt de 747 MW față de începutul anului și o creștere spectaculoasă de 1.414 MW față de capacitatea din iulie 2025 ♦ Eolienele au crescut și ele ♦ Împreună, solarele și eolienele au ajuns la începutul lunii iulie la o capacitate totală de peste 7.000 MW și depășesc în premieră puterea instalată a Hidroelectrica, ce rămâne la 6.689 MW ♦ Pe lângă toate acestea, stocarea de energie galopează ♦ Acestea sunt cifrele unei transformări istorice a sistemului de producție de energie, din care cărbunii se pregătesc să iasă treptat din scenă.

Șantierul eolian și solar produce efecte și recuperează în forță un debut de an destul de modest în ceea ce privește investițiile conectate la rețea. Astfel, pe 1 iu­lie, România avea în parcuri de energie solară o putere instalată de 3.841 MW, un salt de 747 MW față de începutul anului și 1.414 MW față de luna iulie, 2025.

Eolienele încep să se învârtă din nou, cu 3.185 MW de capacitate pe 1 iulie 2026, un salt de 94 MW față de iulie, anul trecut. Împreună, solarele și eolienele depășesc în premieră capacitatea hidro, care are de ani de zile același nvel de, 6.689 MW. Cărbunii se retrag lent din sistem, arată datele Transelectrica, iar stocarea a ajuns în iulie la 878 MW, aproape dublu față de începutul anului și de 3,6 ori mai mult față de iulie, 2025.

Acest meci al resurselor este urmărit cu sufletul la gură de întreaga economie, pentru că așteptarea tuturor este ca pe măsură ce ponderea energiei verzi este din ce în ce mai mare, iar investițiile în stocare reușesc să capteze această producție, facturile să scadă. Un alt lucru care se remarcă este creșterea puterii instalate totale a sistemului de producție, un indicator foarte important de urmărit. De ce? Pentru că ani de zile România a închis mai rapid capacități decât a pus în funcțiune iar asta s-a văzut în preț.

În timp ce în ultimul deceniu, aproape toate statele europene au investit în producția de energie, România a închis atât de multe unități încât ce s-a mai construit pe lângă nu a umplut acest decalaj. Care a fost rezultatul? România a ajuns una dintre cele mai scumpe piețe de energie europene, iar dincolo de orice scuze, de la interconexiuni până la explicații de genul iarna este frig iar vara este cald, datele arată un singur lucru: energia este scumpă pentru că nu s-a investit în producție. Bani au fost însă mereu. Exact companiile de stat din energie au făcut profituri colosale datorită scumpirilor, creșterea prețului fiind alimentată chiar de lipsa de investiții. Paradoxul e suprem.

În 2015, prețul spot al energiei pe piața din România era de 36,39 euro/MWh, una dintre piețele de energie ieftină la nivel european. Anul trecut, media locală a fost de 108 euro/MWh, România fiind una dintre cele mai scumpe piețe de energie din Europa.

Explicațiile privind prețul energiei sunt similare an de an. Frigul crește consumul, lucru care nici măcar nu este o explicație, este un fapt, pe timp de caniculă, oamenii dau drumul la aer condiționat.

Apoi mai este explicația privind interconexiunile slabe. Dar prima și cea mai importantă explicație este lipsa investițiilor în sistemul de producție, a investițiilor mari, care pot asigura continuu energie.

Potrivit portalului energy-charts.info, un agregator de informații susținut de Institutul pentru Sisteme Energetice Solare Fraunhofer, Germania, în perioada 2015-2025, majoritatea statelor europene au adăugat unități la capacitatea lor de producție de energie. Franța a crescut cu 35% capacitatea sa de producție, a devenit cel mai mare exportator de electricitate din lume, o piață ieftină datorită supremației energiei nucleare, Polonia, Ungaria, Germania, Austria, toate au pus MW cu MW pentru a-și crește capacitatea de producție.

Ce a făcut România? A închis termocentralele pe cărbuni și a avut grijă să distrugă primul val de energie regenerabilă prin schimbările legislative. În locul său a urmat un deceniu de îngheț care abia acum începe să fie dezmorțit cu investiții. Datele energy-charts.info arată că în perioada 2015-2025, România a pierdut 24% din capacitatea sa de producție de energie, un record negativ la nivel european.

Acum, în sfârșit pare că trendul se inversează, iar această schimbare este așteptată de întreaga economie.