Marele plan al lui Dominic Fritz pentru Timișoara. În joc sunt câteva miliarde de lei

♦ Investițiile depășesc 620 mil. lei în bugetul local pentru 2021, iar o parte se îndreaptă spre documentații ♦ Primăria vrea să achiziționeze 50 de autobuze și tramvaie noi ♦ Secțiile spitalului municipal ar putea fi reunite într-un campus medical ♦ Zona metropolitană va fi factorul decisiv pentru dezvoltare în următorii ani. 

Noua administrație a municipiului Timi­șoa­ra pregătește și docu­men­tează proiecte de investiții în valoare totală de aproape 2 mld. lei, pe care vrea să le finanțeze în următorii ani prin intermediul programelor de dezvoltare bazate pe fonduri euro­pene, a explicat Dominic Fritz, pri­ma­rul Timișoarei, în emisiunea Investiți în România!, realizată de ZF în par­teneriat cu CEC Bank. 

„Noi am depus fișe de proiect pen­tru următorii ani în valoare de aproa­pe 2 miliarde de lei, doar că aceas­tă sumă nu are încă o bază foar­te stabilă, tocmai pentru că nu știm exact cum va arăta PNRR-ul (Planul Național de Redresare și Reziliență). De aceea, pentru noi este important să ne orientăm strategic către liniile clare pe care știm deja că le va avea PNRR, adică o economie verde, o eco­nomie digitală, astea sunt proiec­te­le cu care vrem să punctăm și în Timișoara.“

Amintim că România trebuia să depună PNRR-ul la Comisia Euro­pea­nă în data de 30 aprilie, dar Minis­terul Fondurilor Europene a anunțat că va propune o amânare până la data de 31 mai. Bruxelles-ul a stabilit că în cadrul Mecanismului care cuprinde și acest PNRR de circa 30 mld. euro, 4 din 10 euro trebuie să meargă în in­vestiții verzi și 2 din 10 euro în digitalizare.

„Pe partea de verde am prevăzut și mai multe parcuri, extinderea spa­țiilor verzi, aici se îmbină o economie verde cu calitatea vieții, a locuitorilor, de aceea pregătim depunerea unor proiecte mari și pe partea aceasta“. 

Municipiul Timișoara are un bu­get de circa 1,4 mld. lei în 2021, din­tre care peste 620 mil. lei se îndreaptă către investiții și dezvoltare. Aici intră atât investiții de infra­struc­tură, pre­cum un pasaj de peste 100 mil. lei, dar o parte din acest segment al bu­ge­tu­lui se îndreaptă către pre­gătirea de do­cu­mentații pentru pro­iec­tele pro­pu­se spre finanțare euro­peană. 

„Ne pre­gătim pentru un nou ciclu de finanțare pe fonduri europene și ne pregătim pentru PNRR. Bugetul nostru de investiții cuprinde mo­men­tan mai multe documentații im­por­tante pentru ca la anul să intrăm în câteva proiecte mari pe care le putem fi­nanța prin PNRR. De exemplu, re­ge­nerarea spațiului public din cartie­rele Timișoarei, pe partea de smart city, vrem să aducem și iluminat pu­blic inteligent în tot orașul, vrem să lucrăm la un program de reteh­no­lo­gizare a sistemului de termoficare și este important să nu ratăm trendul spre o economie verde“. 

Mecanismul european prevede ca 70% din granturile incluse în PNRR să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul-limită pentru acce­sa­rea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. Mai mult, pro­iectele trebuie implementate până în 2026, cel târziu. 

În acest context, administrația din Timișoara a decis să investească în documentații, pentru a avea o șansă în plus la atragerea de finanțări prin noile programe. „Bugetul nostru de investi­ții este gândit încât să putem absorbi cât de mulți bani se poate prin PNRR și acolo suntem într-o cursă contra cro­no­metru. (…) Chiar și pentru progra­mele regionale se vor accepta doar proiecte pentru care avem deja studiu de fezabilitate și proiect tehnic. Și pe PNRR vor avea prioritate proiecte cât mai mature posibil și tocmai din acest motiv noi ne străduim să in­ves­tim foarte mult în studii de fe­za­bilitate pe partea de inovare, mobilitate, dar și regenerare urbană“.

Ediulul a explicat că principalele di­recții de investiții pentru Timișoara în următorii ani vor fi: mobilitatea cu alei pietonale, parcuri, transport pu­blic, infrastructură rutieră și pentru bi­ci­clete; digitalizare, senzori și smart city; zona culturală ca factor în calitatea vieții. 

Transport public și mobilitate

Administrația pregătește trei pro­iecte de înnoire a liniilor de tramvai, iar în următorii patru ani vrea să achizițio­neze 50 de autobuze și tram­vaie noi pentru a reînnoirea parcului auto.

„Vrem să reînnoim în următorii patru ani toată flota de transport în comun și avem proiecte și pentru noi piste de biciclete. Vrem să devenim un oraș în care mersul cu bicicleta este încurajat, la fel ca și mersul pe jos. Pentru asta avem proiecte mari de investiții în cartierele Timișoarei pentru că deja în momentul în care omul își părăsește casa trebuie să fie încurajat să meargă pe jos. Nu doar centrul trebuie dezvoltat“. 

Pentru proiectul de reînnoire a flotei, invitatul a punctat că deja va recepționa câteva tramvaie noi în iulie în urma unui proiect european anterior, iar în continuare va merge spre fonduri europene, respectiv un credit pentru a finanța aceste achiziții. 

„Referitor la investitori, mulți îmi spun că angajații lor își doresc foarte mult să vină la lucru cu transportul în comun, dar pentru asta trebuie să lucrăm mult la confort pentru că nu este momentan foarte atractiv“. 

Totodată, administrația a demarat construcția unui nou pasaj care va lega partea de nord de partea de sud a orașului, întrucât Timișoara este împărțită în două de o linie de tren, iar pe partea vestică a orașului lipsește o astfel de legătură. 

„Și cu asta vom completa un inel de infrastructură rutieră în jurul orașului care ne va ajuta foarte mult să decongestionăm traficul în interiorul orașului“. 

Fritz își dorește ca până la finalul mandatului curent cetățenii să se simtă mai încurajați să meargă pe jos și vrea ca autovehiculele să ocupe o pondere mai mică în tabloul complet al mobilității. 

„Vor exista mult mai multe trasee pietonale, va exista o egalitate mai mare între mașini, pietoni și biciclete. Toată această infrastructură în spațiul public se va schimba și cu siguranță se va vedea“. 

„Primării“ de cartier

Primăria din Timișoara lucrează în acest moment la crearea unui serviciu care se va ocupa cu managementul cartierelor, iar fiecare cartier va avea desemnat un manager de cartier, adică un funcționar din cadrul primăriei responsabil pentru legătura cu cetățenii, ONG-urile și firmele din cartierul respectiv. 

„Trebuie să ne asigurăm că noi ca administrație știm și problemele și soluțiile din fiecare cartier și nu va fi doar o chestie digitală, ci și o chestie fizică. Cine știe, poate la un moment dat vom putea să deschidem și mici primării de cartier, tocmai să ne apropiem mai mult de cetățeni“. 

Abordarea este una de tipul „la firul ierbii“ și își propune să preîntâmpine eventuale nemulțumiri ale populației legate de implementarea unor proiecte în teritoriu, precum o pistă de bicicletă care nu se potrivește pe nevoile locuitorilor. 

„Orice mare proiect de investiții trebuie să pornească de la nevoile cetățenilor, trebuie să dezvoltăm instrumente să-i ascultăm. Cred că faptul că în administrația publică din România încă pare foarte neobișnuit acest lucru este unul dintre motivele pentru care avem acest decalaj dintre cetățeni și administrație“. 

Concret, planurile primăriei includ o interconectare mai bună a cartierelor din Timișoara prin intermediul infrastructurii și a transportului în comun, dar și regenerare urbană. 

„Trebuie să ne uităm în primul rând cum sunt conectate cartierele la transportul în comun, să ne uităm la calitatea spațiului public, iar în cartierele unde avem multe blocuri ridicate în perioada comunistă vrem să lucrăm la proiecte mari de regenerare urbană în care reconectăm spațiile verzi dintre blocuri, creăm alei pietonale, creăm o infrastructură inclusiv pentru biciclete“. 

Zona metropolitană ca factor decisiv în dezvoltare

Unul dintre obiectivele principale asumate de noua administrație ține de o conectare mai bună cu unitățile administrativ teritoriale (UAT) din apropierea orașului, în contextul în care acestea atrag atât investitori, cât și locuitori care muncesc în Timișoara. 

„Eu cred că zona metropolitană din jurul Timișoarei este de fapt factorul cel mai important pentru dezvoltarea strategică a orașului în următorul deceniu De ce? Pentru că Timișoara s-a dezvoltat dincolo de limitele UAT-urilor, sunt comune periurbane în jurul Timișoarei, lipite de oraș, iar cetățenii de acolo merg în oraș, își trimit copiii la școală, merg la cumpărături. Pentru cetățeni este deja o singură realitate, dar administrativ nu suntem acolo“. 

Edilul a numit un nou director executiv pentru asociația de dezvoltare intercomunitară și își propune să atragă fonduri europene și pentru această conectare. 

„De exemplu, în zona de infrastructură este clar că sistemul trebuie gândit la nivel metropolitan, trebuie să regândim conexiunile cu autobuzele în toată zona metropolitană, ne gândim și la noi linii de tramvai pe termen mediu și lung, lucrăm și la un plan pentru un tren metropolitan. Și în zona de sănătate și educație am putea gândi campusuri care se află nu în interiorul UAT-ului Timișoara, ci în zona metropolitană, pentru a încuraja dezvoltarea întregii zone“. 

El a subliniat că a observat reticența primarilor în ceea ce privește ideea de zonă metropolitană, însă a explicat că este un o strategie câștigătoare pentru toate părțile. 

„E foarte interesant că sunt unii primari care privesc cu scepticism procesul de zonă metropolitană pentru că au impresia că Timișoara vrea să câștige. Eu am abordarea opusă, vreau să se dezvolte periurbanul. Pentru că doar dacă ne dezvoltăm ca o zonă întreagă putem atrage investitori. Un investitor mare caută teren în Timișoara, dar cel mai probabil îi voi recomanda să se mute puțin în afara orașului pentru că este mai mult spațiu și cu siguranță și noi vom profita de astfel de investiții“. 

Campusuri în sănătate și educație

Sănătatea și educația sunt două dintre cele mai presante probleme ale românilor, atât la nivel național, cât și la nivel local. În ceea ce privește sănătatea, invitatul a conturat un plan prin care vizează un „orășel medical“, dar care se va întinde pe mai bine de zece ani. 

„Avem situația în care avem un spital municipal dispersat în tot orașul în mai multe secții diferite, de multe ori în clădiri istorice care nu se mai conformează standardelor moderne. Obiectivul nostru este să construim un campus medical într-un singură locație, chiar un mic orășel medical în care comasăm toate secțiile. Va fi un proces care va dura 10-15 ani, dar aceasta trebuie să fie direcția, nu putem doar să cârpim și să lucrăm la sistemul existent“. 

Pentru educație, planurile pe următorii ani cuprind o abordare bazată tot pe campusuri școlare, gândite în funcție de profil. Aici primarul a menționat că vizează și învățământul dual. 

„Pe partea de grădinițe și școli planul nostru este să lucrăm la campusuri școlare în care vrem să concentrăm investițiile noastre în zone mai compacte de educație, unde să fie o concentrare și din punct de vedere al profilului. Aici vorbesc și de formare profesională, de sistemul dual, pentru că nu avem nevoie doar de ingineri de top, ci și de tehnicieni, spre exemplu. E foarte important să dezvoltăm mai departe inclusiv sistemul dual“.

Primarul are în plan și investiții în creșe noi, dar mizează în continuare și pe prezervarea laturei multiculturale a orașului – o diversitate care atrage și din perspectiva sistemului de învățământ. 

„Construim acum un nou campus pentru liceul german pentru că inclusiv latura aceasta multiculturală, europeană a Timișoarei este foarte importantă, și pentru investitori. De aceea avem un liceu sârbesc, un liceu maghiar, un liceu german, un liceu englez, întrucât e foarte atractiv pentru oricine din Europa să vină în Timișoara“. 

Relația cu mediul privat

Strategia administrației pentru relația cu mediul privat se împarte în două paliere, și-anume îmbunătățirea condițiilor de trai din Timișoara pentru retenția resursei umane, respectiv crearea unui departament în primărie dedicat legăturii cu investitorii. 

„Suntem în situația privilegiată de a avea șomaj aproape zero, însă este și o problemă pentru că firmele se luptă pentru forța de muncă. Vin firmele și îmi spun să creez condiții optime pentru ca oamenii să trăiască în Timișoara, să studieze și să muncească“. 

Primarul a explicat că unele dintre problemele cu care se confruntă investitorii în relația cu administrația locală pleacă din lipsa unei echipe care să coordoneze răspunsurile diverselor direcții ale primăriei în legătură cu nevoile jucătorilor din mediul privat. 

„Din păcate, răspunsul pe care îl obții de la primărie diferă în funcție de direcția cu care vorbești. Momentan primăria nu reușește să vorbească cu o singură voce față de cetățeni sau investitori și aici avem nevoie de mai multă coerență în comunicare“. 

El spune că vrea să scurteze mai multe procese care încetinesc investițiile private, întrucât mai multe aspecte pot fi automatizate sau simplificate. 

„După 6 luni pot spune că administrația funcționează încă după sisteme și principii vechi de cel puțin 10-15 ani. Spre exemplu, când răspundem la sesizări, n-ar trebui să mai stăm după fiecare ștampilă, ci să răspundem la un e-mail rapid, în maximum două zile. La fel, dacă ceri un certificat de urbanism, asta nun ar trebui să implice o mână de oameni care lucrează pe hârtie câteva săptămâni, acolo prin digitalizare trebuie să scoți un certificat de urbanism într-un timp foarte scurt“. 

În ceea ce privește atragerea de investitori, Timișoara și județul Timiș sunt recunoscute pentru numele sonore pe care le-au atras de-a lungul timpului, de la Continental, până la producătorul de biciclete Sport Mechanical Workshop. 

Acum, primarul vizează atragerea unor investitori care aduc valoare adăugată și a dat exemplu sectorul automotive, unde gigantul Continental a investit masiv în cercetare și dezvoltare în Timișoara. 

„Pe segmentul automotive Timișoara s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, de la un oraș unde se produce, spre un oraș unde marile firme de automotive își aduc ingineri aici, și asta vrem să atragem“. 

Întrebat dacă primăria mai pregătește terenuri pentru în scop industrial pentru investitori, Fritz a arătat din nou către zona metropolitană ca fiind mai potrivită pentru investiții ce vizează suprafețe mari de teren. 

„Situația terenurilor din Timișoara nu este foarte confortabilă, mai ales a terenurilor pe care le deținem la primărie. Nu mai există foarte multe spații mari unde ai putea să ridici o fabrică, dar nici nu vrem să atragem în interiorul orașului producători mari, ci mai degrabă să ne concentrăm pe partea de cercetare și dezvoltare. Ne gândim mult la partea de birouri, dar și mici spații de dezvoltare. În același timp, piața privată funcționează încă destul de bine, avem și un parc industrial pe care vrem să îll dezvoltăm, dar repet că trebuie să ne uităm și mai mult la zona metropolitană“. 

În ceea ce privește dezvoltarea pieței rezidențiale din Timișoara, edilul a spus că nu dorește „ghetouri rezidențiale“, dar a menționat că dezvoltatorii se aliniază din ce în ce mai mult viziunea administrației locale. 

„Pentru noi este important ca aceste dezvoltări să fie de calitate. Nu vrem ghetouri rezidențiale unde nu mai sunt alte servicii, vrem să aducem în zonele noi rezidențiale inclusiv servicii publice, infrastructură socială, educațională, dar și comercială. Și vrem să păstrăm totuși identitatea Timișoarei“.